luni, 12 iulie 2010

Travel with me (part II)

Ramanem tot la Austria si de data asta dar ne vom intrepta spre o zona ceva mai muntoasa. Oraselul de care o sa va povestesc azi este Innsbruck.

In Innsbruck am fost in martie 2008, prin bunavointa corportiei care pe vremea aia o ducea bine de tot financiar vorbind. Desi nu am stat decat 3 zile, m-am indragostit iremediabil de zona Tirol si de acest mic orasel pitoresc.

Innsbruck este un oras in apropiere de mai cunoscutul Salzburg, un oras universitar, un oras turistic aflat intre munti (Alpi, unde se schiaza din septembrie-octombrie si pana in iunie). Este aer curat, oriunde privesti este munte, curat ca in palma si toata lumea iti zambeste.

Am zburat din nou cu Austrian Airlines, chiar si intern in Austria unde am mers cu un avion cu elice (cred ca avea doar vreo 30-40 de locuri jucaria!). De "campat" am stat aici unde patul propriu si personal era cam atat - arata asa sifonat ca nu m-am putut abtine si m-am apucat sa topai in el (da, in picioare):


In prima zi am ajuns foarte tarziu si in afara de welcome party, mancare si vin nu am prestat nimic. Ah corectie, de fapt se pare ca am si dansat:


A doua zi trebuia sa mergem la patinoar dar cum ploua si toata treaba era in aer liber, s-a schimbat un pic programul. Am mers la Swarovski Kristallwelten. Muzeul este impartit in camere, fiecare avand un specific anume, o culoare, un miros. O experienta cu adevarat interesanta. Bineinteles ca n-am ratat sansa sa ma pozez langa un zid de cristale:


Tot acolo era scris pe un afis urmatorul citat:

"One day Painting met Music...and they fell in Love. They had 55 million crystal children, all different from each other.

This work grows out of a place halfway between a painting which stands still in space and music which changes in time: it is an experience of change in four dimensions.

Always slowly changing: never quite still."

Nu e greu de ghicit ca vizita la muzeu se termina intr-un imens magazin de bijuterii (unde am pierdut vreo ora cu ochii dupa cristale, pana la urma mi-am luat un medalion cu delfin si niste cercei cu stelute). Cand ne-am intors in oras, am plecat la o plimbare pe stradutele pitoresti:




Seara am pus-o iar de o mica petrecere cu colegii dar momentul culminant al excursiei a fost pentru mine a doua zi de dimineata cand m-am uitat pe geamul de la etajul 8 al hotelului si am vazut privelistea asta (this could be heaven, you know):



Jumatate de zi am avut-o libera si am hoinarit prin oras, pe strazi, pur si simplu m-am uitat la oameni, am vazut cladirea cu acoperis de aur, am admirat arhitectuara, domul Sf. Jakob, raul Inn.

Dup-amiaza am avut un program impus dar nu mi-a parut rau nici o secunda. Am urcat la Seegrube Nordpark (o cabana de la 1.905 m) unde se schia si de unde se vedea tot orasul. Acolo ne-am dat cu sania, am tras cu pusca (de jucarie!), am alergat in zapada si ne-am dat chiar si-o tura cu snowmobilul. Totul s-a incheiat cum altfel decat cu o mare petrecere? Vin fiert, dansat in jurul unui foc de tabara, eu cu momentul meu cu Metallica (evident ca a fost vorba despre Nothing else matters, care a facut sens intr-un mod genial in seara aia).

In ultima zi a plouat, parca stia si cerul ca noi plecam acasa. Cam asa s-a incheiat aventura mea de 3 zile in Alpi..:-)

2 comentarii:

Andrei Zbîrnea spunea...

n-ai zis nimic de trambulina de sarituri :D...muzeul swarowski e impresionant, unic

Lenore spunea...

Pai n-am zis nimic fiindca nu am apucat sa o vizitez (am vazut-o doar de la departare). A ramas pentru data viitoare :-).