Pledoarie pentru viata

In ultima perioada m-am intalnit cu “povestile” a doi oameni dragi mie care au cazut prada consumului de droguri. Si-aici nu vorbesc despre etnobotanice, ci despre droguri high level (da, e vorba de bagat in vene).

Nu vreau sa ii blamez in vreun fel, nu le cunosc atat de bine vietile dar in cazul amandurora eu vad modul cum se autodistrug si dau cu piciorul la tot ce le-a oferit viata pana acum. Si o sa vedeti ca vorbesc despre niste oameni talentati, din domenii diferite, niste artisti care inca nu au inteles ca atunci cand ei mor, moare si o parte din arta odata cu ei.

Nu vreau sa le scriu numele aici, dar cei care ma/ii cunosc vor sti probabil despre cine vorbesc.

C.

Cu C. m-am intalnit de 2 ori in viata mea. Dar cele 2 zile petrecute in compania lui mi-au fost suficiente pentru a il aprecia si a ii ramane profund indatorata pentru ceea ce mi-a oferit mie persoana lui. Are un talent incredibil la desen, a reusit sa isi cladeasca propria afacere, sa isi faca o familie, sa isi puna viata pe picioare asa cum si-a dorit-o si sa faca bani din pasiune si acest talent.

A facut bani frumosi dar la un moment dat nu stiu ce s-a intamplat de s-a apucat de droguri. La momentul actual familia lui este ca si destramata, de muncit nu cred ca mai munceste, doarme pe unde apuca…a ajuns o amintire a omului care era odata. Si asta in decurs de doar cateva luni.

Cam atat despre el, dupa cum v-am spus, nu stiu de ce a ajuns in situatia actuala si sper totusi sa-si revina. Cu siguranta are pentru ce sa lupte cu drogurile pentru ca are o viata intreaga inainte. Si in cazul in care nu stie deja, schilodul asta aduce bucurie intr-un fel in care nici nu stie in viata oamenilor.

S.

Pe S. il stiu de 4 ani. Timp de aproape 2 ani ne-am vazut constant (cam o data pe saptamana). Era curat in perioada aia. Avea antecedente dar se potolise de tot. Avea o prietena pe care o iubea la nebunie, de dragul ei isi facuse ordine in viata si lucrurile mergeau bine pentru el.

S. nu se pricepe la multe lucruri. Dar are o voce incredibil de misto si un talent muzical mostenit din familie. Participa si la activitatea compozitionala a trupei din care face parte, desi nu a facut studii muzicale de specialitate.

Acum vreo 2 ani a avut un accident de masina. Nu a patit nimic fizic dar chestia asta l-a costat mult din mai multe puncte de vedere (nu vreau sa intru acum in detalii). Timpul a trecut, eu nu l-am mai vazut pana in weekendul asta.

M-a privit, m-a salutat, a avut probabil un flashback legat de perioada vietii lui in care am fost si eu prezenta (si fosta lui prietena), m-a intrebat ce mai fac dar era undeva departe in lumea lui. S-a urcat pe scena, a cantat, abia se tinea pe picioare de drogat ce era…

Il stiu cum se manifesta in concerte, il stiu cum traieste muzica si cum se bucura de ea. Il stiu cum ii place sa simta publicul si cum stie sa ii ridice de pe scaune dar la acest concert era doar o umbra a baiatului pe care il cunosteam. A cantat pentru el in lumea lui imbibat de chimicale, a fumat si a baut tot concertul…

Tin prea mult la o anumita perioada a vietii mele (din care a facut si el parte), tin prea mult la trupa lui, la toti baietii astia care prin muzica lor si prin felul lor de a fi au fost si vor ramane in sufletul meu. Nu vreau sa il vad pe S. cum isi taie craca de sub picioare si cum pierde legatura cu realitatea. Imi doresc sa il pot ajuta cumva…

S., ai grija de tine omule…