Mai intai o sa va povestesc despre un plan de concediu ceva mai indepartat. S-au anuntat trupele care canta la Kavarna Rock Fest 2010 (le gasiti aici: http://www.kavarnarockfest.com/programa).
Imi doresc sa ajung, atat pentru trupe cat si pentru atmosfera. Deocamdata nu stiu pe nimeni care mai vrea sa mearga dar pana in iulie mai este timp..
Pretul unui abonament pe 3 zile este 90 de leva (echivalentul a 45 euro) iar biletele pe zile costa 40 de leva.
Dar pana in vara mai este, avem de vazut si ascultat muuulte trupe pana atunci.
Asa cum stiti deja, maine plecam la Buzau (118 km):
Apoi, vineri de la Buzau mergem la Campina (111 km):
Si de la Campina la Targoviste (71 km):
In final, luni o sa vin de la Targoviste la Bucuresti (80km). Nu va mai arat drumu ca ViaMichelin-ul nu gaseste harta pentru ruta prin Racari :-).
Daca nu mai apuc sa scriu pana duminica, va doresc sarbatori fericite si sa va aduca iepurasul numai bunatati. O sa urmeze o continuare a postului de aici cand ma intorc.
Numai 3 zile de munca saptamana asta, this keeps me goin' on. Mi s-a luat rau de munca in ultima vreme...
Mi-a picat in sfarsit un strumf la Kinder (yay!) si in plus, un soarece cute care joaca hockey.
M-am indragostit grav de tot de Alter Bridge :-).
Am dormit muuult ieri. Batteries charged..for fun!
Mi-a trecut prin cap ideea de a scrie un post despre fanii mei. In ultima vreme mi-am facut cativa si ce ma uimeste cel mai tare e faptul ca n-am miscat nimic pentru a ii impresiona in vreun fel. To like someone by default.. it's a bit weird :-)).
A iesit albumul nou de la Poets of the fall, am ascultat printre picaturi si e bun (adica trebuie aprofundat).
Tre sa vad cum fac sa-mi iau bilet la Mozart Rocks si la Aerosmith. Sa-mi tineti pumnii, poate mai primesc ceva de iepuras :D.
"One last breath" este o piesa de la Creed, cunoscuta si ca "Six feet from the edge" (thanks Waybee). Este recomandarea mea muzicala de astazi pentru voi!
Nu aveam de gand sa mai merg la un alt concert saptamana asta, dupa weekendul in care tocmai am bifat 2. Trebuia sa fie o saptamana normala de munca in care sa ajung si pe la master dar pana la urma iar am pus de-o distractie mica.
Marti seara ma suna o prietena si-mi propune sa mergem miercuri (24 martie 2010) in club Mojo sa-i revedem pe baietii de la Up to eleven (ex-Spitfire) impreuna cu Voodoo. Incerc sa ma fofilez dar n-am sorti de izbanda si pana la urma ma decid sa dau o fuga.
Intre timp aflam ca tot miercuri, in acelasi timp, in clubul Fire o sa fie concert Pseudonoise, Amethyst si Tragic. Decidem instant sa trecem si pe acolo :-)).
Ne-am intalnit foarte devreme, cu intentia de a sta la o poveste si-o bere inainte de concert sa ne facem incalzirea. Au venit destul de multi oameni la concertul din Fire avand in vedere ca era o seara de miercuri. La succesul asta banuiesc ca a contribuit si faptul ca intrarea a fost gratis.
In jurul orei 21 ne-am mutat in club Mojo, la cativa metri de Fire. Arata foarte bine clubul, mi-a placut spatiul, scena, pare un loc misto pentru concerte (preturi totusi pe masura, 8 ron un Tuborg). Din pacate, in contrast cu atmosfera din Fire, in Mojo era aproape gol. Cei cativa spectatori erau probabil prieteni ai trupelor...
N-am stat mult si au inceput cantarea cei de la Up to eleven, trupa pentru care venisem eu. Cu toate ca nu prea au avut la cine sa cante, baietii au avut o atitudine de trupa profesionista si au cantat cu patos (cred ca acelasi lucru l-ar fi facut chiar si pentru un singur spectator). Am reauzit piesele pe care le-am apreciat acu 2 luni cu ocazia concertului din Targoviste. Au fost On display (se gaseste si pe pagina de myspace a trupei - http://www.myspace.com/uptoelevenromania), Deceived, Awake, Undone, Escape, o piesa noua (chiar New scrie in playlist, am sustras unul dupa concert), Runaway si Beaten. In plus, s-a cantat si un cover la piesa Outside a trupei Staind la care toti cei 30 de oameni din public au cantat din tot sufletul. Mi-a parut rau de ei ca n-au avut un public mai numeros, chiar merita sa va duceti sa-i vedeti ca fac treaba buna. Nu degeaba au castigat concursul Maximum Rock – Suport pentru Underground 2009. Bravo Lax, Leo, Bodea & Liviu, pe mine m-ati convins sa vin sa va mai vad.
A urmat trupa Voodoo, trupa pe care eu am vazut-o de multe ori in concert in ultimii ani. Si-au schimbat iar basistul, in rest acelasi show la fel de profi ca de fiecare data. Prezenta scenica misto de tot, instrumentisti desavarsiti (bravo Cristi, bravo Dragos), Voodoo parca-s urmariti de ghinion. Nu reusesc nicicum sa stranga un public doar al lor si parca sunt stuck forever sa cante in cluburi in fata a maxim 50 de persoane.. Mi-a placut balada “Nu vreau, nu stiu, nu pot” si coverul la “I stand alone”. Din pacate, am plecat inainte de final pentru ca vroiam sa prindem si Amethyst in Fire. Si i-am prins! Pentru 2 piese..
Pentru cine nu stie deja, Amethyst sunt fostii Stillborn cu o tipa (Aura) la voce. S-au “lasat” de metale si acum canta cover-uri pe care topaie copiii la rockoteci. Si s-a topait si ieri in Fire pe cover-uri 4 Non Blondes & Guano Apes. A sunat ok, de apreciat vocea Aurei si felul in care canta! Totusi, aluzia la anumiti lideri politici mi-a lasat un gust amar, nu pentru ca as fi fan al politicianului la care s-a facut referinta dar nu mi se pare potrivit ca la un concert de rock sa faci propaganda politica. Chiar asa sa fi ramas lumea fara cuvinte de spus intre piese incat sa fie nevoie sa recurgem la politica? Mie mi se rupe de politica asa ca in Fire era ultimul loc unde credeam ca o sa aud de asa ceva..
Dar la Amethyst a fost chiar fain in comparatie cu ce a urmat. Deci a fost tragic, trupa tragic...Oamenii astia si-au ales tare bine numele fiind in rezonanta completa cu muzica pe care o canta. De mult nu am mai auzit o trupa care sa sune atat de prost. Chitaristul si toborasul nu au nici o treaba cu muzica, cu ritmul, cu orice vreti voi. Ne-au distrat cu cover-uri Luna Amara, Motorhead si chiar Fara Zahar..Nu vreau sa fiu rea cu ei, dar nu le-ar strica sa mai repete cativa ani pana sa iasa pe scena!
Pseudonoise am ratat, ei cantand in acelasi timp cu Up to eleven.
Dupa concert am mai stat la o poveste pana s-a golit tot Fire-ul si am decis si noi sa o luam spre casa. Am ajuns acasa la o ora obscen de tarzie pentru corporatista de mine dar nu-mi pare rau pentru nici o secunda!
Alter Bridge este recomandarea mea muzicala pentru voi in seara asta. Trupa este formata din fosti membri Creed si pana la momentul prezent are doar doua albume: One day remains si Blackbird. Dar ce albume!! M-au prins inca de la prima ascultare, lucru care mi se intampla foarte rar.
Anul asta trebuie sa iasa cel de-al treilea album al lor si eu mor de nerabdare sa-l ascult. Pana atunci va recomand din suflet sa ascultati: One day remains, Open your eyes, Broken wings, Down to my last, Before tomorrow comes, Watch over you...Ar fi fost imposibil sa aleg mai putine piese :P.
Si ca sa va trezesc apetitul aveti mai jos varianta acustica din concert de la "Before tomorrow comes":
Noua mea jucarie :-). Eu o vad mai mult ca pe un gadget decat ca pe un calculator in toata regula. Inca lucrez sa mi-l personalizez, sa instalez programe si alte cele.
Imi place ca e mic, cute si destul de capabil pentru banii platiti pe el. I-am luat si imbracaminte si maus asortat :D.
Va spun inca de la inceput ca in general nu sunt amatoare de duritati. Totusi, am ales sa particip la evenimentul organizat ieri de catre Kogaionon si DonisArt in Silver Church. Dintre cele doua trupe, Alcest nu ascultasem deloc iar Agalloch am ascultat ce era pe myspace-ul lor si albumul Pale Folklore.
Asadar, din perspectiva unei ascultatoare de hard, heavy si rock clasic, o sa va povestesc cum am resimtit eu concertul Alcest&Agalloch din 21 martie 2010.
Am ajuns la Silver Church cu 2 minute inainte sa inceapa sa cante cei de la Alcest. Organizarea a fost foarte buna, nu am stat la coada la intrare, cei de la garderoba s-au miscat cu talent si la fel si baietii de la bar. Deci, de la inceput un plus pentru organizatori si locatie!
M-a surprins in mod placut numarul spectatorilor, chiar nu ma asteptam sa fie atata lume. Data trecuta cand am fost la Silver Church a fost la concertul Evergrey unde a fost vizibil mai putina lume.
La prima trupa am stat in spate, nu am vrut sa ma duc in aglomeratie, preferand sa-mi savurez linistita bautura. Nu stiu cum a fost sunetul in fata, dar din spate nu se intelegea nimic. Adica chiar nimic, nici nu-mi dadeam seama in ce limba canta nenea ala (desi era o voce clean). Din cate am inteles, in fata a fost mai ok, lumea in general fiind chiar incantata de prestatia francezilor. Poate tre sa-mi fie invatatura de minte sa nu mai stau la cucurigu dar oricum cred ca din perspectiva sunetului s-ar fi putut face ceva sa se auda mai bine si in spate...
Dupa ce au terminat Alcest mi-am impus sa ma mut mai in fata pentru ca venisem sa si vad ceva si nu numai sa aud. Asa ca mi-am schimbat locatia in sala si m-am pozitionat pe partea stanga a scenei, un pic mai in fata de mijloc.
Cand au inceput Agalloch s-a vazut clar ca sunetul avea putere mai mare prin urmare, mai in gluma, mai in serios ziceam ca "au dat si astia drumul la muzica in sfarsit". Mi-au placut cateva solo-uri de chitara, mi-a placut interactiunea frontman-ului cu publicul, mi-a placut ca au incercat sa remedieze problemele de sunet pentru ca asa cum au spus si ei: "otherwise, we'll sound like shit". Publicul i-a primit foarte calduros si s-a vazut ca si ei au incercat sa faca o figura frumoasa.
Totusi, overall, pe mine nu m-au convins. Ceva nu s-a legat cum trebuie ieri seara, au avut un bis interminabil si destul de plictisitor si o atitudine la final de trupa ce a vandut cel putin 1 milion de discuri. Vrea cineva o coarda de la chitara ilustrului chitarist solo Agalloch?
Un mare bravo pentru organizatori pentru ca din punctul meu de vedere acesti oameni au ridicat stacheta din punct de vedere al organizarii concertelor. Ma bucur sa vad ca putem asista si in Romania la concerte organizate ca la carte si sper sa se pastreze acest trend. Mai ramane ca si trupele sa fie la nivelul asteptat de public.
Sasa: noi am fost la muzeu ba? Sasa: sau am ars-o numa prin baruri ? Anca: da Anca: am fost Anca: :-)) Anca: am topait pe o tastatura virtuala Sasa: la ala unde ne-am jucat Anca: te-ai dat cu masina de curse Sasa: daaa Sasa: a fost cul ma Sasa: deci a fost cel mai fun pt mine cu friends over Sasa: si cand te-ai facut praf Anca: :-)) Sasa: deci you owe me Sasa: te-am imbracat Sasa: te-am incaltat Sasa: te-am dus acasa...
Sasa sugera sa ma bag in seama cu Nadal:
Anca: da, are vreo 23 de ani Sasa: MOAMA Sasa: DU-TE SI SARI PE EL Anca: m-am uitat acu Anca: e nascut in '86 Sasa: sau si asta e prea minor pentru gustul tau? Anca: :-)) Anca: ba, crezi ca as avea pretentii d-astea? cand e vorba de Nadal? Anca: mie mi se pare asa, culmea sexoseniei Sasa: tu esti in stare sa-l cauti si pe printul marii britanii la oo
Sasa intr-un monolog despre Elizabeth Bathory:
Sasa: eu sunt fanu ei no1 Sasa: adica mi se pare cul tanti daca nu era serial killer Anca: :-)) Sasa: si ce scrie pe wiki :-))))))))))) Sasa: si a fost asemanata cu dracula Sasa: si i se zice Sasa: countess dracula Sasa: pai Sasa: rahatii astia care au scris pe wikipedia Anca: :-)) Sasa: nu s-au gandit ca Sasa: vlad tepes o tragea in teapa Sasa: pe asta Sasa: la prima cioba nefacuta ca la ma-sa la Tgv ?????????
Cum e cu sarbatorile nationale:
Sasa: maine e St. Paddy's day Sasa: si eu iau antibiotic Sasa: o sa ma duc la carciuma de la colt sa beau ceai Anca: se bea de ziua aia? de obicei? Sasa: deci nu pot sa cred ca pastilele imi strica zenul Sasa: St. Patrick? Sasa: cum sa nu se bea ??? Anca: :-)) Sasa: e ziua nationala a irlandei Anca: pai da Anca: da voi sunteti in scotia Anca: nu in irlanda Sasa: bem pt toti Sasa: cred ca si pentru anglia Anca si tehnologia:
Anca: ba scriu minuscul Anca: s-a intamplat ceva aici la mine Sasa: da? Sasa: ai ochelarii pe ochi? Anca: nu Anca: gata Anca: s-a reparat Anca: :-)) Sasa: ti-ai pus ochelarii? Anca: nu
Femeia ideala:
Sasa: am deschis gura numa sa beau bere Anca: esti femeia ideala
Cu dulapul pe stick:
Anca: stai 2 secunde Anca: ca fac ceva Sasa: o salata, ce faci ? Anca: mut ceva cu sticku Sasa: muti dulapul
Ieri am fost la concertul Trooper & IDOL din Alter Ego. In ciuda problemelor cu sunetul, a fost rock! Am cunoscut si cativa oameni noi de pe forum.
E asa frumos afara azi ca am iesit pana si eu din casa pentru a ma plimba. Am stat si am baut si o limonada cu o buna prietena :D.
Mi-am luat bilete la Haggard si la Eric Martin. Pe biletul de la Eric Martin scrie ca evenimentul este organizat de "Asociatia Culturala Productii Sublime" :))). Eu sper doar sa se tina :P.
Maine o sa ma duc la Dark Metal Evening sa-i vad pe Agalloch. O sa fie un fel de experiment muzical pentru eu ascult destul de rar suparaciuni.
Nu eram fan Stone Sour pana sa aflu ca vin in Romania. Nu sunt nici macar fan Slipknot, imi plac doar cateva piese. Dar lucrurile se mai schimba si pe masura ce ascult imi plac din ce in ce mai mult. Am facut o pasiune deja pentru piesa ce da titlul acestui post, ma urmareste de cateva zile si nu-mi da pace.
Nu am gasit nici o filmare decenta din concert, asa ca va servesc piesa asa cum este ea pe album:
V-am mai zis pana acum ca sunt mare amatoare de balade? :D
Asa cum v-am promis, va arat ce am primit la Happy Meal. Imi plac toate prostiile astea de copii :D. Scuzati calitatea pozelor, sunt facute cu telefonul meu de pitzi.
Nu cred ca v-am povestit pana acum despre ideile mele de afaceri. Nu-mi doresc sa slugaresc toata viata la altii, vreau ca pana la 35 de ani sa-mi fac afacerea mea proprie in care sa investesc bani, timp si suflet.
Am avut mai multe idei de-a lungul timpului, initial vroiam sa-mi fac un magazin de muzica. In timp mi-am dat seama ca in viitor muzica pe format fizic (caseta, CD, DVD, vinil) va fi doar o amintire (mai putin pentru nostalgici..) asa ca a trebuit sa renunt la magazinul meu de muzici tapetat cu postere cu trupe si afise de la concerte.
Apoi, am mai avut un gand legat de un bar in care sa organizez evenimente, sa promovez muzica de toate genurile si sa ajut la promovarea undergroundului. Parea o idee minunata, dar este o mafie incredibila in domeniu si in plus dupa o anumita varsta nu stiu cat as mai rezista sa ma ocup de asa ceva (sa pierd nopti intregi in bar, e destul de self-destructive).
Si-asa am ajuns la ultima idee de coffe-tea-alte chestii shop. De fapt nu shop, ci un fel de cafenea asa care sa aiba mai multe chestii. Sa va explic: as vrea o cafenea cu jukebox gen America anilor '80, cu canapele confortabile, masute albastre si tablouri micute pe pereti. Sa vindem ciocolata calda, cappucino, milkshake, frappe, cafea de toate felurile, ceaiuri bune si suc de fructe. Si vreo doua-trei tipuri de home made cookies pentru cei care vor sa si rontaie ceva. Pe langa toate bunatatile astea vreau sa avem de vanzare si muulte tipuri de dulceata! Nu ma gandesc sa ma apuc eu de prajiturit si facut dulceturi, dar inca stiu destule persoane cu astfel de indeletniciri si din mainile carora ies niste bunatati ce nu pot fi egalate niciodata de produsele din comert.
S-avem si o biblioteca pe macar o jumatate de perete cu carti pe care oamenii sa poata sa le imprumute cat timp stau sa bea ceva. Sa fie totul client friendly, un spatiu cosy in care sa te poti retrage linistit pentru o poveste cu cineva drag. Ah si internet wireless for free evident :D.
Nu vreau nimic fake, nu vreau termopane, nu vreau pahare de plastic, nu vreau prajituri cu gust de cauciuc.
Pentru toate astea de mai sus, am nevoie de un spatiu (pe care vreau sa-l cumpar fiindca nu vreau sa platesc chirie) intr-un alt oras decat Bucurestiul, pe care dupa cum stiti il cam urasc, de un designer interior cu o viziune destul de old school si evident, de multi bani pentru a porni toata treaba.
Ajung acasa moarta de oboseala dupa o zi de alergat prin orasul asta prafuit. Nu vreau decat sa ma prabusesc in pat, sa imi odihnesc mintea si trupul, sa las toate gandurile deoparte.
Ca de obicei, deschid calculatorul, apoi winampul si dupa un click scurt incepe muzica. Am o singura piesa in playlist, sunt ok, nu-mi trebuie mai mult pentru moment.
Dau boxele mai tare. Mintea mi se goleste de toate problemele si nu aud decat sunetul chitarii si vocea. Vocea aproape ca este in alta dimensiune, nu ma pot concentra sa inteleg nici macar versurile, simturile imi sunt amortite.
Ma intind si vad pe tavan umbre care danseaza. Aud in continuare obsesiv sunetul chitarii..piesa am ascultat-o de cel putin o suta de ori si sunt curioasa ce noi valente o sa gasesc data urmatoare cand o voi asculta. Simt un gust placut si vad nuante purpurii. Oare am luat-o razna? Dezvolt subit abilitati sinestezice? Ar trebui sa fac un efort sa ma misc, sa-mi demonstrez ca inca sunt vie.
Vad telefonul la distanta pe birou. Palpaie in culori. As vrea sa ajung la el, sa raspund si sa aud o voce pe care sa o inteleg. Sa-mi spuna cineva ca sunt ok, ca mintea nu-mi joaca feste iar. Intentia de a ajunge la telefon este inutila, efortul este prea mare pentru mine la momentul actual. Renunt si ma intorc la umbrele si nuantele purpurii.
Ma trezesc in timp ce-mi bat razele soarelui in ochi. E bine si caldura paturii ma face sa-mi doresc sa nu fie nevoie sa ma ridic…Una dintre cele mai mari placeri ale mele este sa ma trezesc fara taraitul enervant al telefonului si sa mai pot sa lenevesc macar jumatate de ora pana sa iau viata in piept..
Miroase a mere si nasucul meu o ia razna, oare face cineva placinte la prima ora a diminetii? Nici gand, sunt singura acasa si n-are cine sa-mi faca bucurii de-astea. Totusi, este o senzatie placuta.
Imi amintesc ca seara trecuta am lasat jumatate de mar pe birou, a batut soarele pe el si acum si-a raspandit mirosul dulceag in toata camera.
Ma ridic lenes, deschid fereastra si aerul racoros ma izbeste in fata. Este lumina, este aer proaspat si viata-mi pulseaza in vene. Imi aduc aminte de conversatia de aseara cu el si zambesc optimist.
Mi-am luat doape de urechi pentru AC/DC. Ca sa nu raman fara urechi si sa pot sa ajung s-ascult muzici si la Sonisphere.
In weekend imi vine jucaria de acasa. Ai mei sunt pur si simplu adorabili, le-am zis ca vreau jucarie si mi-au luat de iepure (in avans). In schimb, tre sa-i cumpar sor-mii bilet la Sonisphere :-).
N-am mai reusit sa termin nici una dintre cartile pe care le-am inceput (m-am lenevit la citit).
A gasit sor-mea vreo 3 strumfi la Kinder. Eu, evident, nici unul :-(. In postul viitor va arat ce mi-a picat la Happy Meal, e din seria cu Scooby Doo :D.
E al doilea post pe care-l numesc asa. O pura coincidenta, dar nu puteam sa nu share-uiesc cu voi melodia care mi-a bucurat sufletul pe ziua de azi. E de pe noul album Scorpions, e geniala, e de suflet, e de bye-bye.
Saptamana trecuta a primit vara-miu cadou de la colegii lui de munca un tricou cu Metallica. Tricoul a venit intr-o cutie metalica si foarte faina (a se vedea in poza) care a ajuns la mine.
N-a fost greu pana sa ii gasesc o intrebuintare, asa ca a devenit cutie de pus bilete/bratari de la concerte. Din pacate, n-am reusit sa-mi gasesc toate biletele de pe la concertele la care am fost...*sunt dezordonata :-(*
Totusi, am recuperat cateva...
Bilet Evergrey 20 septembrie 2009, Bucuresti Bilet Trooper 16 octombrie 2009, Bucuresti Bratara Kaliakra Rock Fest, 1-3 iulie 2009, Kavarna Bratara Manowar la B'estfest 2009, 5 iulie 2009, Bucuresti 2 bucati bilete la Iron Maiden, 4 august 2008, Bucuresti + 1 bratara Bilet Metallica, 23 iulie 2008, Bucuresti + bratara Bilet Paradise Lost, 19 ianurie 2008, Bucuresti Bilet Moonspell, 17 mai 2008, Bucuresti Bilet Alice Cooper & Marilyn Manson la B'estival 2007, 1 iulie 2007, Bucuresti Bilet Evergrey, 21 aprilie 2007, Bucuresti Bilet Lake of tears & Rage, 8 septembrie 2007, Bucuresti Bilet Trooper, 3 noiembrie 2006 lansare album "Electric", Bucuresti Bilet Gary Moore, 29 octombrie 2009, Edinburgh (merci Sasa ca mi-ai amintit, l-am gasit in ghiozdan :-)) )
2 zile de stat in Targoviste si deja sunt happy & joyful :D. Au fost 2 seri de Fiord cu prietenii, stat la povesti in compania multor beri, cafele, ceaiuri :P. Uf, din pacate maine tre sa ma intorc in Bucuresti...
Urmatorul weekend o sa il declar rock weekend, avand in vedere ca vineri si duminica o sa bifez concerte.
Vineri mergem sa vedem Trooper in Alter Ego Club, un eveniment organizat de cei de la Dac Motors si apoi, duminica o sa ma duc sa vad Agalloch!!!
Din pacate, pana atunci o sa trebuiasca sa prestez ceva munci de-a lungul saptamanii dar sper sa treaca repede...
Motivul "lipsei" mele din spatiul virtual in perioada asta este faptul ca am din nou o perioada in care m-am apucat de citit la foc continuu. Pe mine cand ma apuca, ma apuca...
Dupa cum va spuneam aici, m-am apucat de citit Muzicofilia. Am devorat repede jumatate de carte, dupa care am lasat-o in stand by in weekendul cand am fost la Constanta. Cum cartea este destul de mare, nu m-am carat cu ea dupa mine prin metrou asa ca intr-o seara am trecut pe la un chiosc si mi-am cumparat asta. Eu in general nu prea am bagat nasul in SF-uri dar colectia asta de povestiri a lui Silverberg m-a dat gata. Recomand!
In weekend s-a intamplat sa merg la cumparaturi si am scapat la raionul de carti din Real unde nu m-am putut abtine si mi-am luat vreo 3 carti: Helen Walsh - Rebela, Greg Egan - Crantina si Joe Haldeman - Camuflaj. Aveau multe carti din colectia Nautilus SF de la Nemira la reducere (doar 10 ron/carte).
Cartea lui Helen Walsh este o carte despre droguri, adolescenta, sex si este considerata un fel de replica la Trainspotting. Mie mi-a placut mult dar eu in general sunt fan carti cu drogati. M-a tinut in priza si-n 2 zile am terminat-o (cu tot cu mers la job :) ).
Acum, mai am aproximativ 100 de pagini din Carantina care s-a dovedit o lectura mult mai dificila decat povestirile lui Silverberg. Nici n-are cum sa fie simpla treaba fiind vorba despre metafizica, mecanica cuantica si alte fericiri d-astea pentru genii. Sunt curioasa cu ce o sa raman la sfarsit :-)).
Planul este sa ma intorc maine la Muzicofilia mea draga si sa o termin, dupa care sa vad cu ce se mananca cealalta carte SF, adica Camuflaj.
Nu-s neaparat un fan al brandului din pozele de mai sus dar chiar mi se par simpatice suporturile de pahare (cred ca pot fi folosite cu succes si pe post de scrumiere). Plus ca sunt o amintire din bar...:-).
Ieri seara I dropped dead inainte de ora 11. Cred ca este prima data dupa multa vreme cand patesc asa ceva, dar chiar trebuia sa recuperez cumva somnul pe care l-am sarit in weekend.
In ultima vreme au fost anuntate foarte multe concerte la care vreau sa ajung. Daca ajung la toate ar fi genial dar mai am cateva conditii de indeplinit la unele dintre ele:
21 martie – Agalloch Bucuresti
1 aprilie – Trooper Buzau (if concediu)
2 aprilie – Trooper Campina (if concediu)
18 aprilie – Haggard Bucuresti (if bani)
25 aprilie – Eric Martin (Mr. Big) Bucuresti (if bani)
16 mai – AC/DC Bucuresti
2 iunie – Bob Dylan Bucuresti (if bani)
18 iunie – Aerosmith Bucuresti
25-27 iunie – Rock the City Bucuresti
Weekendul asta, cu pretextul unui concert al baietilor de la Trooper la Constanta am decis sa facem un roadtrip si sa vedem marea. Cu ocazia asta pot sa spun ca am vazut marea in toate anotimpurile :-).
Am plecat sambata pe la pranz si desi vremea nu a tinut cu noi am ajuns destul de repede in Constanta. Pe la ora 5 ne-am dus la club Choppers unde probele de sunet erau in plina desfasurare. In timpul probelor de sunet, a “picat” curentul de doua ori, vecinii de la cafeneaua de sus incercau sa saboteze concertul!!! Bai, voi sunteti nebuni sa va puneti cu rockerii si motoristii de la Seawolves?
Pana la urma s-a ajuns la un consens cu proprietarii cafenelei cu pricina si astfel, s-a decalat un pic ora de incepere a concertului. Pentru noi nu a fost nici o problema, dar banuiesc ca pentru unii participanti din public a fost (concertul a inceput la ora 22:15), mai ales ca erau foarte multi minori in public.
Clubul Choppers este foarte frumos amenajat dar destul de prost aerisit (asta este o problema generala pentru cluburile aflate la subsol). Un minus totusi pentru lipsa diversitatii de bauturi la bar (n-aveau rom, n-aveau suc natural de nici un fel, aveau doar 2 tipuri de bere).
Au deschis prietenii nostri de la Incipient, trupa targovisteana aflata in plina ascensiune pe scena rockului din Romania. Show-ul lor a fost foarte bine primit de publicul constantean, in timpul coverului “Die, die my darling” a fost o nebunie! Toata lumea dansa si canta :-). Au mai fost “Joc banal”, “Monarhia”, “Alcoolic”, “Am draci”. La sfarsitul prestatiei lor, incipientii au fost aplaudati indelung si chiar s-a cerut bis (lucru rar la trupele din deschidere!).
In jurul orei 11, au urcat pe scena cei de la Trooper si au inceput in forta cu medley-ul format din “De la inceputuri”, “Un singur drum”, “Scandal” si “ Inca un strigat”. Dupa asa un tur de forta prin albumul Desant deja tot publicul era incalzit pentru distractie!
Au urmat piese de pe toate albumele Trooper si am avut parte si de un cover incendiar la Highway to hell. Publicul constantean este destul de pestrit dar se remarca 2 categorii distrincte: motociclistii/rockerii din garda veche si de cealalta parte generatia tanara unde am remarcat foarte multi copii teribilisti (nu cred ca aveau mai mult de 15 ani).
Fiecare dintre baietii din trupa au avut cate un moment solo, un “test” pe care Coiot il mai face din cand in cand, sa se asigure ca baietii astia inca le mai au cu muzica :-). Sper ca nu aveti dubii ca vreunul dintre baieti nu a trecut cu brio de acest test! Pentru mine cel mai fain a fost momentul lui Oscar care a ales sa cante o bucatica din Pink Floyd la care tot publicul a inceput sa cante. Nu va spun ce a cantat, ca sa aveti si voi o surpriza placuta data viitoare cand o sa mai cante asta.
La bis a fost piesa “Solii turci” care am observat ca este foarte iubita de public. In ansamblu, a fost un concert in forta, mult headbanging (ce mie mi-a adus o durere zdravana de ceafa a doua zi) si ca de obicei, buna dispozitie pentru toata lumea!
Ploiesti, 28 februarie 2010
A doua zi dupa Constanta, am supus la vot destinatia noastra finala pentru duminica seara. Optiunile erau: Bucuresti – somn de voie sa recuperam pentru seara anterioara sau Ploiesti – un nou concert si distractie!
Avand in vedere ca acum scriu aceste randuri, va dati seama ce am ales :P.
Concertul de la Ploiesti a avut loc intr-o cafenea, pe numele ei Retro Caffe, un local ce nu gazduiesti deobicei evenimente cu specific rock. Asa cum poate stiti deja, acest concert trebuia sa fie unul unplugged (singurul concert unplugged din seria asta de concerte), dar pana la urma s-a dovedit a fi un concert electric in toata regula.
Cand am ajuns la locatie, aceasta inca nu isi deschisese portile pentru public (din cate am inteles s-au deschis la ora 20:00). O mare multumire merge catre omul care s-a ocupat de alegerea muzicii inainte si dupa concert, au fost multe piese vechi si bune de dansat care mi-au incantat sufletul.
In plus, mi-a placut foarte mult publicul care s-a comportat civilizat pe toata durata concertului: toti s-au distrat fara imbranceli, coate, inghionteli si alte cele. Se vedea ca lumea a venit sa se simta bine si sunt convinsa ca asa a si fost!
Eu m-am strecurat incet incet pana am ajuns in fata scenei. Nu m-am mai putut desprinde pana la sfarsitul concertului.
Prezentarea trupei catre public a fost facuta in stilul “vechi” adica pe piesa “The zoo”. Ca un mare fan Scorps ce sunt, piesa asta a fost o mare bucurie pentru mine :-).
Au fost multe coveruri, pe care nu le mai auzisem de multa vreme in interpretarea trooperilor: I remember you (Skid Row), Soldier of fortune (Deep Purple), Here I go again (Whitesnake), Fire it up (BLS), Don’t cry (Guns’n’roses), Highway to hell si Shook me all night long (AC/DC), To be with you (Mr. Big, a huge thank you for this!). A fost amuzant ca baietii au schimbat playlistul in timpul concertului, facand un switch intre coverurile care trebuiau sa le mai cante si piesele lor (si-asa s-au cantat la un concert unplugged: Vlad Tepes, Solii turci, Nu trebuie sa vrei, Tari ca muntii, Strigat).
Sper sa reusesc sa mai ajung la cel putin un concert din acest turneu si sa continui sa va povestesc despre ele. Trooper s-au tinut de cuvant legat de ceea ce mi-au spus in interviu si schimba playlistul la fiecare concert!
