La Glasgow am plecat pe 16 februarie si am stat 2 seri, cat am fost la concertele Black Label Society si Europe. E un oras industrial, cu mult mai putine locuri de vizitat decat Edinburgh dar cu o viata de noapte ceva mai activa din cate am vazut.
Am avut noroc de un hotel foarte bun (Alexander Thomson) care avea ca principal avantaj locatia. Era la putin timp de mers de Central Station, fix pe strada cu magazine si la vreo 15-20 de minute de mers de salile unde s-au tinut concertele.
Cand am ajuns la BLS la sala, era o coada imensa fiindca nu se daduse inca drumul la porti. Lumea era super relaxata si majoritatea erau imbracati numai in tricou (erau vreo 2-3 grade afara). Asa se imbraca scotienii, total neadecvat cu vremea (sunt caliti probabil). Despre cantare v-am spus mai multe in cronica, dar o sa va dau acum sa ascultati o piesa cu Godsized - trupa din deschidere:
Mi-am luat unul dintre tricourile turneului Berzerkus (pe care l-am mai gasit marimea mea) si imi place mult asa ca abia astept sa-l scot la concertele viitoare. BLS rulz!
A doua zi ne-am trezit dimineataaaaa...astia de la hotel aveau micul dejun pus intre 7:30 si 9. Sa mai zzz-ai daca poti! Dup-aia am fost sa si vizitez ceva chiar daca ploua linistit si nu prea ma imbia la vizitat. Am fost la Kelvingrove Museum (un fel de muzeu Antipa al lor) unde am vazut o groaza de chestii din istorie si arta - tablouri, sculpturi, nebunii. A fost interesant dar am avut si un pic de ghinion fiindca Museum of Transport aflat langa Kelvingrove era inchis :-(. Ah fain in Glasgow a fost ca m-am dat cu metroul si e amuzant la ei in metrou, sunt trenulete mici de 2 vagoane si exista o singura linie, parca era facut pentru papusi.
Dupa masa, am fost cu Sasa la o tura de shopping. Ah mi-am amintit, cand ma intorceam de la Kelvingrove m-am oprit in Waterstones, o librarie foarte misto unde am stat mai bine de-o ora. Mi-am luat 3 carti si am stat la povesti cu un angajat de acolo care vazuse ca mi-am luat biografia Pink Floyd si se apucase sa-mi povesteasca cum a plecat in tinerete la Londra sa ii vada la Brixton Academy.
Seara din nou concert, de data asta clubul era situat pe o alee pietonala din centru. Foarte faina locatia!! Mi-a placut scena mult mult fiindca era mare si oferea o vizibilitate foarte buna de oriunde. Publicul m-a amuzat pentru ca era o groaza de femei britanice de varsta mai intaintata care se rupeau in doua pe acolo si dansau. Haha, mamai britanice in actiune! Concertul a fost de nota 10, totul la superlativ. Daca mai vin Europe in Romania, nu-i mai ratez orice ar fi!!
A doua zi de dimineata ne-am facut bagajele si am luat trenul spre Edinburgh. Overall, a fost o experienta foarte faina ce mi-a hranit pofta de rock :D.
Se afișează postările cu eticheta Black Label Society. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Black Label Society. Afișați toate postările
sâmbătă, 26 februarie 2011
joi, 17 februarie 2011
Black Label Society Live in O2 Academy, Glasgow 16 februarie 2011
Unul dintre motivele plimbarii mele de anul acesta in Marea Britanie a fost si faptul ca aveam sa-i vad live pe Black Label Society. Am ajuns cu 10 minute inainte de a se deschide portile de la O2 Academy si era o coada destul de mare in fata salii din Glasgow. A mers incredibil de repede cu scanatul biletele si controlul de la intrare, astfel incat in 15 minute eram inauntru si ne-am dus fix langa scena (cam in randul 3).
Nu ne-am infipt in bautura ca nu ne trebuia (asa ca nu stiu cat costa) astfel incat am preferat sa asteptam inceperea concertului langa scena. In timpul aceasta, organizatorii ne-au pus pentru entertaining niste AC/DC si Pantera. Nice!
A existat si o trupa de deschidere, Godsized. Nu auzisem de ei pana acum dar mi-au placut foarte mult in concert si o sa ii ascult cu siguranta cand ajung acasa. Seamana ca stil cu Black Label Society asa ca nu e greu de ghicit de ce i-au ales acestia pentru deschiderea concertelor din Marea Britanie.
Acesta a fost al treilea concert din turneul european Berzerkus si playlistul a fost identic cu cel pe care l-au cantat si in turneul american. Multe piese de pe “Order of the black” si bineinteles, cele mai bune piese de pe albumele anterioare (nu de pe toate totusi).
S-a pus cortina si in jurul orei 21, cei de la Black Label Society au urcat pe scena.
Publicul s-a manifestat de la prima piesa, au incins repede un moshpit chiar langa noi. Nu prea sunt eu fan al astfel de manifestari asa ca dupa cateva piese ne-am mutat un pic mai in spate. Dupa estimarile mele au fost 1.500 – 1.700 de persoane in public.
In fata sunetul nu era grozav, vocea se auzea destul de incet dar dupa ce ne-am mutat cateva randuri mai in spate totul a fost perfect. Sunet, lumini, de trupa nu mai zic pentru ca ar fi putut sa nu cante nimic ca mie tot mi-ar fi placut :D.
Zakk este un showman exceptional si a avut un solo de chitara si de pian impresionante. A vorbit cu publicul destul de putin, cam dupa piesa 5 si apoi cateva mici interventii cand a prezentat trupa. A schimbat vreo 4-5 chitari pe timpul concertului si pe langa cele inscriptionate cu bullseye-ul specific a avut si un two-neck guitar foarte interesant.
Din playlist m-am bucurat cel mai tare de “In this river”(singura balada pe care au cantat-o), “Fire it up”, “The blessed hellride” si “Suicide Messiah”.
Mi s-a parut ca s-a terminat totul cam abrupt si tare as mai fi vrut sa se intoarca trupa pentru un bis. Scotienii nu au fost prea insistenti astfel incat dupa “Stillborn” s-au indepartat destul de repede din fata scenei. Eu as mai fi vrut sa aud macar o piesa la bis dar se pare ca nu a fost sa fie de data asta.
Din cauza faptului ca nu a fost voie cu aparate foto (de nici un fel), n-am poze sa va arat dar le asigur pe doamne si domnisoare ca ar fi avut ce vedea. Merchanise-ul a fost foarte bogat (multe tricouri, hoodies, bratari, etc.) dar si destul de scump. Mi-am luat un tricou cu turneul actual de care-s tare mandra.
Sper sa ii mai prind in concert candva cu un playlist mai cuprinzator si un public cu plamani care sa strige la final “We want more!!”.
Playlist:
1. The beginning…at last
2. Crazy horse
3. What’s in you
4. The rose petalled garden
5. Funeral bell
6. Overlord
7. Parade of the dead
8. In this river
9. Fire it up
10. Guitar solo
11. Godspeed hell bound
12. The blessed hellride
13. Suicide Messiah
14. Concrete jungle
15. Stillborn
Nu ne-am infipt in bautura ca nu ne trebuia (asa ca nu stiu cat costa) astfel incat am preferat sa asteptam inceperea concertului langa scena. In timpul aceasta, organizatorii ne-au pus pentru entertaining niste AC/DC si Pantera. Nice!
A existat si o trupa de deschidere, Godsized. Nu auzisem de ei pana acum dar mi-au placut foarte mult in concert si o sa ii ascult cu siguranta cand ajung acasa. Seamana ca stil cu Black Label Society asa ca nu e greu de ghicit de ce i-au ales acestia pentru deschiderea concertelor din Marea Britanie.
Acesta a fost al treilea concert din turneul european Berzerkus si playlistul a fost identic cu cel pe care l-au cantat si in turneul american. Multe piese de pe “Order of the black” si bineinteles, cele mai bune piese de pe albumele anterioare (nu de pe toate totusi).
S-a pus cortina si in jurul orei 21, cei de la Black Label Society au urcat pe scena.
Publicul s-a manifestat de la prima piesa, au incins repede un moshpit chiar langa noi. Nu prea sunt eu fan al astfel de manifestari asa ca dupa cateva piese ne-am mutat un pic mai in spate. Dupa estimarile mele au fost 1.500 – 1.700 de persoane in public.
In fata sunetul nu era grozav, vocea se auzea destul de incet dar dupa ce ne-am mutat cateva randuri mai in spate totul a fost perfect. Sunet, lumini, de trupa nu mai zic pentru ca ar fi putut sa nu cante nimic ca mie tot mi-ar fi placut :D.
Zakk este un showman exceptional si a avut un solo de chitara si de pian impresionante. A vorbit cu publicul destul de putin, cam dupa piesa 5 si apoi cateva mici interventii cand a prezentat trupa. A schimbat vreo 4-5 chitari pe timpul concertului si pe langa cele inscriptionate cu bullseye-ul specific a avut si un two-neck guitar foarte interesant.
Din playlist m-am bucurat cel mai tare de “In this river”(singura balada pe care au cantat-o), “Fire it up”, “The blessed hellride” si “Suicide Messiah”.
Mi s-a parut ca s-a terminat totul cam abrupt si tare as mai fi vrut sa se intoarca trupa pentru un bis. Scotienii nu au fost prea insistenti astfel incat dupa “Stillborn” s-au indepartat destul de repede din fata scenei. Eu as mai fi vrut sa aud macar o piesa la bis dar se pare ca nu a fost sa fie de data asta.
Din cauza faptului ca nu a fost voie cu aparate foto (de nici un fel), n-am poze sa va arat dar le asigur pe doamne si domnisoare ca ar fi avut ce vedea. Merchanise-ul a fost foarte bogat (multe tricouri, hoodies, bratari, etc.) dar si destul de scump. Mi-am luat un tricou cu turneul actual de care-s tare mandra.
Sper sa ii mai prind in concert candva cu un playlist mai cuprinzator si un public cu plamani care sa strige la final “We want more!!”.
Playlist:
1. The beginning…at last
2. Crazy horse
3. What’s in you
4. The rose petalled garden
5. Funeral bell
6. Overlord
7. Parade of the dead
8. In this river
9. Fire it up
10. Guitar solo
11. Godspeed hell bound
12. The blessed hellride
13. Suicide Messiah
14. Concrete jungle
15. Stillborn
miercuri, 26 ianuarie 2011
joi, 13 ianuarie 2011
sâmbătă, 6 noiembrie 2010
duminică, 5 septembrie 2010
Sa mai ascultam niste muzica
Ieri am fost la radio si am mai inregistrat o emisiune Let's rock. De fapt, am tras din nou emisiunea despre concertul Iron Maiden de la Cluj pentru ca data trecuta nu am reglat bine microfoanele si am tras o groaza de zgomot de fundal. In fine, overall, sunt mandra de prima emisiune pe care am facut-o singura (singura din perspectiva mea ca realizator, fiindca la inregistrari m-a ajutat Andrei - multumiri!).
Urmeaza ca saptamana viitoare sa tragem ceva despre Muscel Cloverfest si am invitat 2 prieteni din una dintre trupele ce a cantat la festival. Sper sa iasa bine, fingers crossed.
Azi am avut timp sa ascult si ceva muzica, mai exact albumele noi de la Ozzy, Black Label Society si Kamelot. M-am blocat pe Order of the black, ma asteptam oarecum la asta dar a reusit sa ma fascineze iremediabil. Dupa 3-4 ascultari, deja va spun ca o sa prinda un loc in top 10 al albumelor care mi-au placut cel mai mult anul asta.
Si pentru ca sunt in continuare blue (nu mai scap de starea asta de ceva vreme), va las in compania a doua balade de pe albumul mentionat mai sus. Sunt mai multe balade pe album, eu am numarat vreo 4 dar asta nu ma deranjeaza nici pe departe. I just love the piano (& guitars de pe "January") ...:-)
Urmeaza ca saptamana viitoare sa tragem ceva despre Muscel Cloverfest si am invitat 2 prieteni din una dintre trupele ce a cantat la festival. Sper sa iasa bine, fingers crossed.
Azi am avut timp sa ascult si ceva muzica, mai exact albumele noi de la Ozzy, Black Label Society si Kamelot. M-am blocat pe Order of the black, ma asteptam oarecum la asta dar a reusit sa ma fascineze iremediabil. Dupa 3-4 ascultari, deja va spun ca o sa prinda un loc in top 10 al albumelor care mi-au placut cel mai mult anul asta.
Si pentru ca sunt in continuare blue (nu mai scap de starea asta de ceva vreme), va las in compania a doua balade de pe albumul mentionat mai sus. Sunt mai multe balade pe album, eu am numarat vreo 4 dar asta nu ma deranjeaza nici pe departe. I just love the piano (& guitars de pe "January") ...:-)
marți, 23 februarie 2010
Genii muzicale (ep.6): Zakk Wylde
Am ascultat mult Black Label Society in ultima vreme. Nu stiu din ce motiv, s-a potrivit foarte bine cu starea mea de spirit de zilele astea...
Cei mai multi dintre voi il stiti probabil pe Zakk in calitatea sa de chitarist pentru Ozzy Osbourne. A cantat cu Ozzy timp de 20 de ani si pe mine m-a socat foarte mult cand am aflat ca si-au incheiat colaborarea anul trecut. Acum vreo 2-3 ani umbla un zvon ca va veni Ozzy in Romania. Ar fi fost ideal sa bifez 2 dintr-o lovitura, Ozzy si Zakk, dar n-a fost sa fie.
Pe langa albumele trase cu Ozzy, Zakk are albumele lui si trupa (Black Label Society) de care ziceam mai sus ca mi-a incantat urechiile zilele astea. Book of shadows este unul dintre albumele mele preferate all time, momentul cand l-am descoperit fiind unul destul de trist si astfel, a fost fix pe sufletul meu la momentul respectiv. Acum, dupa cativa ani buni de ascultat albumul asta, imi aduce aminte de momentele petrecute in compania prietenilor si de Under.
Si-acu, o melodie cu dedicatie (pentru Waybee evident :P):
Zakk are un timbru vocal unic, ori iti place ori il urasti, in between nu prea merge. Albumele cu Black Label Society ne-au fost coloana sonora la atatea excursii la munte, chefuri si momente de hangover (sunt fan Hangover Music Vol. VI, nu v-ati prins pana acu?) incat sunt un adevarat trademark al gastii noastre. Melodia pe care s-a dansat cel mai des la bara in Under? Fire it up!
Mi-este foarte greu sa fac un top al albumelor preferate de la BLS dar cu siguranta sfanta treime este formata din The blessed Hellride, Mafia si Hangoveru'.
Nu as vrea sa termin acest post fara sa amintesc macar (daca nu am timp sa povestesc de toate..) de chitarile customizate special pentru Zakk cu "bulls eye", de prietenia lui cu Dimebag Darrell (RIP), de faptul ca a fost indeajuns de nebun incat sa-si numeasca formatia dupa un fel de whisky, de faptul ca a cantat si cu Derek Sherinian...
Death before dishonor!
luni, 8 februarie 2010
Nothing's the same
marți, 9 iunie 2009
Latest obsession
E de fapt o veche obsesie ce se intoarce de fiecare data din ce in ce mai strong si ma loveste de nu ma mai satur de ea. Piesa se numeste "In this river", apartine grupului vocal instrumental Black Label Society si este in memoria lui Dimebag Darrell.
Videoclipul este unul dintre cele mai emotionante lucruri pe care le-am vazut vreodata, pur si simplu am izbucnit in plans cand l-am vazut prima data. De Dimebag probabil stiti cate ceva daca ati mai avut ceva tangente cu rockul. Nu vreau sa reiau din nou povestea mortii lui, discutata si ras-discutata. Rest in peace, brother Dime...
Imi doresc sa am ocazia macar o data in viata asta sa-l aud pe Zakk cantand si daca o sa fie si In this river atunci pot sa zic ca I'm the luckiest person alive.
All shall fade to black again and again.
Pentru cine nu stie despre ce palavragesc si la ce ma inchin aici: In this river (din pacate n-am gasit un link la clip care sa se vada si decent).
Videoclipul este unul dintre cele mai emotionante lucruri pe care le-am vazut vreodata, pur si simplu am izbucnit in plans cand l-am vazut prima data. De Dimebag probabil stiti cate ceva daca ati mai avut ceva tangente cu rockul. Nu vreau sa reiau din nou povestea mortii lui, discutata si ras-discutata. Rest in peace, brother Dime...
Imi doresc sa am ocazia macar o data in viata asta sa-l aud pe Zakk cantand si daca o sa fie si In this river atunci pot sa zic ca I'm the luckiest person alive.
All shall fade to black again and again.
Pentru cine nu stie despre ce palavragesc si la ce ma inchin aici: In this river (din pacate n-am gasit un link la clip care sa se vada si decent).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
