Dragule,
Stii ca nu sunt buna la vorbe. I can't say the right words in the right time, asta-i treaba ta si ti-ai indeplinit-o cu succes de fiecare data. Nu mai sti de mult ce e cu mine..dar oare eu mai stiu? Drumuri diferite si totusi atat de asemanatoare, cativa pasi si totusi atat de departe.
Privesti la stele, canti, razi si alergi in valuri, ceva e diferit si totusi parca totul e la fel. Iubesti, cu pasiune. Daca ar fi sa dau timpul inapoi as face totul fix in acelasi fel, as fii la fel de egoista, la fel de rea cu tine, ti-as desena din nou cu degetele fluturasi pe spate. Pot sa-ti vorbesc, pot sa dau ochii cu tine si sa nu plang, pot sa iti zambesc fiindca sunt stapana pe mine si imi controlez orice sentiment. Un ceas elvetian ce ticaie perfect.
Mi-a placut sa cred ca pentru ceva vreme am cladit ceva diferit, ceva ce nimeni altcineva nu va mai avea vreodata. As fi escaladat orice munte de mana cu tine. Nu mi-am dorit niciodata altceva decat licrarirea din ochii tai si bucuria care ti se citea pe chip cand ne vedeam. Am avut totul si totusi atat de putin..un strop de fericire intr-o mare de sentimente amestecate. Haotic, nu?
Speranta? Bomboane de ciocolata? De ce nu-mi raspunzi la telefon? Niciodata sa nu adormi fara sa ma saruti! Cafea? Scoici mari si mici!
I want you to be happy, I really do. No matter what, no matter how.
This is for you. Because you are not dead for me. And no one's listening in my mind...
FY,
F.S.
joi, 28 august 2008
duminică, 24 august 2008
Olimpiada de rock
Ieri seara, intr-o atmosfera foarte calda la propriu am iesit sa-i vad pe targovistenii mei de la Trooper intr-un concert in parcul Lia Manoliu, la amfiteatrul Eminescu. Acest concert denumit de organizatori Olimpiada de rock a strans mai multe trupe care au inceput cantarea inca de la ora 3 dup-amiaza. Eu m-am urnit abia pe la 8 si jumate in ideea ca ajung acolo, socializez un pic si-ncepe Trooper.
Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste cu socoteala de la targ, cand am ajuns abia isi incepeau cantarea cei de la Voices of silence. De ei, nu o sa va zic mare lucru fiindca nu prea au reusit sa ma atinga cu muzica lor si in general ce canta ei nu prea e my cup of tea.
Am ajuns la concert, nici n-am intrat bine si am dat de o gramada de oameni cunoscuti, multi targovisteni:) si nu numai. Mi-am cumparat in sfarsit un frumos tricou cu Trooper pe care o sa-l afisez la urmatorul concert.
Cred ca era in jur de ora 10 cand si-au inceput Trooper-ii concertul. Setlist-ul a fost dupa cum urmeaza: Inca o lupta (daaaa, ce-mi place piesa asta!!!), Nu mai conteaza, Tari ca muntii, Strigat (Strigat la mijlocul concertului?; chiar eram curioasa ce ne pregatesc baietii dup-aia), Here I go again, Painkiller (p-asta n-am mai auzit-o de mult cantata de Trooperi, dupa cum ziceau ei de undeva din 2002), Enter sandman, Fear of the dark.
Dupa cum au zis si baietii au vrut sa faca cateva coveruri la trupele mari ce ne-au vizitat tara anul asta. Publicul a fost foarte entuziast, la Fear of the dark cativa oameni s-au suit pe scena sa headbang-areasca mai aproape de trupa dar i-au dat jos cei de la securitate. Tre sa fie tare misto ca trupa sa vezi ca fanii iti sunt atat de aproape!
S-a cerut indelung bis, Trooper revenisera pe scena dar un baiat din organizare a anuntat ca daca se depaseste ora 11, isi iau amenda. Parca de amenda ii durea pe roaceri:)).
Au mai cantat baietii fara instrumente un pasaj din Soldier of fortune si that was it pentru Bucuresti pe seara de ieri. Distractia a continuat la Snagov pentru ei!!
Din surse sigure am aflat ca au avut a hell of a concert and a good time si in Bulgaria, ceea ce ma bucura foarte mult.
In continuare cateva poze facute de my good friend Sasa:
Si o poza cu mine, inaintea concertului:
Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste cu socoteala de la targ, cand am ajuns abia isi incepeau cantarea cei de la Voices of silence. De ei, nu o sa va zic mare lucru fiindca nu prea au reusit sa ma atinga cu muzica lor si in general ce canta ei nu prea e my cup of tea.
Am ajuns la concert, nici n-am intrat bine si am dat de o gramada de oameni cunoscuti, multi targovisteni:) si nu numai. Mi-am cumparat in sfarsit un frumos tricou cu Trooper pe care o sa-l afisez la urmatorul concert.
Cred ca era in jur de ora 10 cand si-au inceput Trooper-ii concertul. Setlist-ul a fost dupa cum urmeaza: Inca o lupta (daaaa, ce-mi place piesa asta!!!), Nu mai conteaza, Tari ca muntii, Strigat (Strigat la mijlocul concertului?; chiar eram curioasa ce ne pregatesc baietii dup-aia), Here I go again, Painkiller (p-asta n-am mai auzit-o de mult cantata de Trooperi, dupa cum ziceau ei de undeva din 2002), Enter sandman, Fear of the dark.
Dupa cum au zis si baietii au vrut sa faca cateva coveruri la trupele mari ce ne-au vizitat tara anul asta. Publicul a fost foarte entuziast, la Fear of the dark cativa oameni s-au suit pe scena sa headbang-areasca mai aproape de trupa dar i-au dat jos cei de la securitate. Tre sa fie tare misto ca trupa sa vezi ca fanii iti sunt atat de aproape!
S-a cerut indelung bis, Trooper revenisera pe scena dar un baiat din organizare a anuntat ca daca se depaseste ora 11, isi iau amenda. Parca de amenda ii durea pe roaceri:)).
Au mai cantat baietii fara instrumente un pasaj din Soldier of fortune si that was it pentru Bucuresti pe seara de ieri. Distractia a continuat la Snagov pentru ei!!
Din surse sigure am aflat ca au avut a hell of a concert and a good time si in Bulgaria, ceea ce ma bucura foarte mult.
In continuare cateva poze facute de my good friend Sasa:
Si o poza cu mine, inaintea concertului:
marți, 5 august 2008
Scream for me, Bucharest!!
Ieri, 4 august s-a scris istoria pentru fanii muzicii rock din Romania. Eu una asteptam de multi ani sa-i vad pe Iron Maiden live si cu toate ca am vazut multe concerte inregistrate nimic nu se compara cu energia si feelingul care ti-l da un concert live.
Am ajuns la concert pe la 5 si ceva si spre surprinderea mea portile erau inchise..am asteptat, am mai socializat, m-am intalnit cu o groaza de lume cunoscuta, pe la 6 fara un pic s-a dat drumu si in mai putin de 10 minute am intrat pe stadion. Socializat din nou, dat pe gat numeroase ape si cola in incercarea de a potoli setea. La 7 fix a intrat Lauren Harris pe scena impreuna cu trupa ei. Desi nu canta mai nimic gagica, a venit si-a facut showul, a fost admirata de populatia masculina din fata scenei si gata. Eu deja intrasem in priza fiindca stiam ca urmeaza Trooper.
Pentru Trooper visul de a canta in deschiderea celor de la Iron Maiden s-a implinit seara trecuta. Pentru mine, a vedea pe aceiasi scena doua dintre trupele mele preferate a fost momentul pe care l-am asteptat de ani buni. Stiam ca Trooper nu vor dezamagi. Au cantat, au comunicat cu publicul, au facut show, s-au pregatit, au rezistat unor probleme tehnice cu brio. Noi, din public i-am sustinut cum am putut mai bine, am cantat fiecare piesa si le-am strigat numele in continuu. In zona in care am stat eu toata lumea canta si dadea din cap, publicul a izbucnit in urale cand s-au reintors pe scena dupa problema cu generatorul..Nu este nevoie de mai multe cuvinte, Trooper si-au facut treaba ca niste profesionisti si meritau mai mult decat oricine sa fie pe scena ieri seara. Long live Trooper!
In jur de ora 9, s-au stins luminile, publicul ii striga pe cei de la Maiden din toti plamanii..Si-au facut intrarea cu Aces High, publicul a izbucnit ca un vulcan, am vazut pe fata oamenilor din public o fericire ce cu greu poate fi descrisa in cuvinte. Imbratisari intre prieteni, suntem aici, acum, si ii avem in fata pe cei de la Iron Maiden, ce poate fi mai frumos decat atat?
Piesele au curs una dupa alta conform playlistului din acest turneu..nici nu stiu cand a trecut timpul.. headbanging si cantat fiecare piesa pana la epuizare, erau 40 de grade in public, efectiv fierbeam. M-am bucurat de fiecare piesa si moment in care ii aveam in fata pe cei de la Maiden ca un copil mic. Un show complet, o trupa completa, un vocal energic cu o voce inegalabila. Nu-s cuvinte de ajuns pentru a descrie Iron Maiden si ce inseamna ei pentru fani..Cel mai mult mi-au placut The trooper, Run to the hills, Heaven can wait si Number of the beast.
Mi-am jurat ca voi face tot posibilul sa mai vad trupa asta in concerte pentru ca pur si simplu sunt extraordinari sau dupa cum a zis cineva fac un show "mitic, epopeic, epic". Eu zic ca-s inegalabili.
Multumesc Iron Maiden pentru ca exista, cuvintele mele nu vor fi niciodata de ajuns pentru a descrie senzatia ce am trait-o ieri seara. A fost de departe cel mai tare concert la care am asistat vreodata.
"There's time to live and time to die
When it's time to meet the maker
There's time to live but isn't it strange
That as soon as you're born you're dying...
...and reborn again??"
Am ajuns la concert pe la 5 si ceva si spre surprinderea mea portile erau inchise..am asteptat, am mai socializat, m-am intalnit cu o groaza de lume cunoscuta, pe la 6 fara un pic s-a dat drumu si in mai putin de 10 minute am intrat pe stadion. Socializat din nou, dat pe gat numeroase ape si cola in incercarea de a potoli setea. La 7 fix a intrat Lauren Harris pe scena impreuna cu trupa ei. Desi nu canta mai nimic gagica, a venit si-a facut showul, a fost admirata de populatia masculina din fata scenei si gata. Eu deja intrasem in priza fiindca stiam ca urmeaza Trooper.
Pentru Trooper visul de a canta in deschiderea celor de la Iron Maiden s-a implinit seara trecuta. Pentru mine, a vedea pe aceiasi scena doua dintre trupele mele preferate a fost momentul pe care l-am asteptat de ani buni. Stiam ca Trooper nu vor dezamagi. Au cantat, au comunicat cu publicul, au facut show, s-au pregatit, au rezistat unor probleme tehnice cu brio. Noi, din public i-am sustinut cum am putut mai bine, am cantat fiecare piesa si le-am strigat numele in continuu. In zona in care am stat eu toata lumea canta si dadea din cap, publicul a izbucnit in urale cand s-au reintors pe scena dupa problema cu generatorul..Nu este nevoie de mai multe cuvinte, Trooper si-au facut treaba ca niste profesionisti si meritau mai mult decat oricine sa fie pe scena ieri seara. Long live Trooper!
In jur de ora 9, s-au stins luminile, publicul ii striga pe cei de la Maiden din toti plamanii..Si-au facut intrarea cu Aces High, publicul a izbucnit ca un vulcan, am vazut pe fata oamenilor din public o fericire ce cu greu poate fi descrisa in cuvinte. Imbratisari intre prieteni, suntem aici, acum, si ii avem in fata pe cei de la Iron Maiden, ce poate fi mai frumos decat atat?
Piesele au curs una dupa alta conform playlistului din acest turneu..nici nu stiu cand a trecut timpul.. headbanging si cantat fiecare piesa pana la epuizare, erau 40 de grade in public, efectiv fierbeam. M-am bucurat de fiecare piesa si moment in care ii aveam in fata pe cei de la Maiden ca un copil mic. Un show complet, o trupa completa, un vocal energic cu o voce inegalabila. Nu-s cuvinte de ajuns pentru a descrie Iron Maiden si ce inseamna ei pentru fani..Cel mai mult mi-au placut The trooper, Run to the hills, Heaven can wait si Number of the beast.
Mi-am jurat ca voi face tot posibilul sa mai vad trupa asta in concerte pentru ca pur si simplu sunt extraordinari sau dupa cum a zis cineva fac un show "mitic, epopeic, epic". Eu zic ca-s inegalabili.
Multumesc Iron Maiden pentru ca exista, cuvintele mele nu vor fi niciodata de ajuns pentru a descrie senzatia ce am trait-o ieri seara. A fost de departe cel mai tare concert la care am asistat vreodata.
"There's time to live and time to die
When it's time to meet the maker
There's time to live but isn't it strange
That as soon as you're born you're dying...
...and reborn again??"
duminică, 27 iulie 2008
Metal up your ass!!! Metallica in Bucuresti
Inca din dimineata zilei de 23 iulie, am tras cu ochiul si urechea de pe terasa cladirii unde lucrez la mersul treburilor pe stadionul Cotroceni..pe la pranz s-au auzit ceva probe de sunet, batai de tobe (eu: hey Lars, how's goin'?:)) ), dup-aia ceva acorduri de ghitari si cateva cuvinte spuse de Hetfield (parca am auzit un Hell yeah, da nu bag mana in foc, o fi fost numa entuziasmul meu).
Deja incepand cu ora pranzului in zona incepusera sa misune zeci de metalisti cu tricourile negre aferente..entuziasmul meu nu era numai al meu. Aveam sa vad Metallica in numai cateva ore!!!
Pe la ora 5, am plecat de la job (schimbat constiincios in toaleta de camasa in ceva tricou negru..), m-am intalnit cu lumea la eroilor si de acolo am luat-o spre stadion. Prin fata stadionului erau ceva oameni care nu ca vindeau bilete, ci vroiau sa cumpere (deh, concert sold out!).
Nici n-am ajuns bine pe stadion in gazon A ca a inceput ploaia...firar. Injuraturi si tot tacamu', pelerina, plastic ceva pauza. Ploaia ne-a patruns pana la piele, mi se incretise pielea pe mine dar nimic nu mai conta, mai era putin si vedeam Metallica.
Pe la 8 au intrat The sword, au sunat bine dar publicul plouat cum era nu a reactionat prea zgomotos (si-au pastrat fortele pentru ce avea sa vina probabil). Mi-au placut, totusi mi-a parut rau ca nu au venit si Down pentru concertul din Bucuresti.
Dupa The Sword si alte cateva reprize de ploaie , muzica pestrita, se aude AC/DC dupa care gata, se aud acordurile de la Ecstasy of gold si multimea incepe in urale sa aclame trupa mult asteptata. Nu mai conta ca ploua si mai tare, nu mai conta nimic.
In gazon A toti urlau din toti plamanii Metallica!!Metallicaaaa!!!!!. Si au inceput, Creeping death, For whom the bell tolls..deja eram in transa. Cantat la greu, headbanging, ridicari pe varfuri (bai mic e Lars ala si sta si ascuns dupa tobe:P) ca si eu sunt pitica. Urale la fiecare piesa, agitatie!! Superb playlist. Incepe Fade to black, tremur, nu ma asteptam sa o cante, cant si eu cu ei jumatate de piesa cu ochii inchisi, simt fiecare instrument, vibreaza stomacul (mi-o fi fost foame?:)):P). Face James chestia cu mana, noroc cu monitoarele ca ma prind si eu ce si cum. Incepe Nothing else matters..tot stadionul canta, ma uit in spate, mii se suflete, chiar ca poate sa ploua un potop dar noi vedem si ascultam Metallica live..
Artificii inainte de One, caldura vine pana in fata si it feels damn good, parca a mai stat si ploaia. Piesele curg pe banda, headbang si mai indracit. La bis au cantat Last caress (really really cold sweet ..), So what si Seek and destroy.
Se termina, of Doamne, nici nu stiu cand a zburat timpul, stam si asteptam sa se mai goleasca stadionul, poate poate mai gasim vreo urma (guitar pick) de Metallica pe acolo..nu gasim:(. Iesim in final, statuse si ploaia. Imi iau afis imens caruia inca ii caut loc in camera. Macar in suflet stiu unde i-am plasat si nu-i dau jos de acolo no matter what:)).
Deja incepand cu ora pranzului in zona incepusera sa misune zeci de metalisti cu tricourile negre aferente..entuziasmul meu nu era numai al meu. Aveam sa vad Metallica in numai cateva ore!!!
Pe la ora 5, am plecat de la job (schimbat constiincios in toaleta de camasa in ceva tricou negru..), m-am intalnit cu lumea la eroilor si de acolo am luat-o spre stadion. Prin fata stadionului erau ceva oameni care nu ca vindeau bilete, ci vroiau sa cumpere (deh, concert sold out!).
Nici n-am ajuns bine pe stadion in gazon A ca a inceput ploaia...firar. Injuraturi si tot tacamu', pelerina, plastic ceva pauza. Ploaia ne-a patruns pana la piele, mi se incretise pielea pe mine dar nimic nu mai conta, mai era putin si vedeam Metallica.
Pe la 8 au intrat The sword, au sunat bine dar publicul plouat cum era nu a reactionat prea zgomotos (si-au pastrat fortele pentru ce avea sa vina probabil). Mi-au placut, totusi mi-a parut rau ca nu au venit si Down pentru concertul din Bucuresti.
Dupa The Sword si alte cateva reprize de ploaie , muzica pestrita, se aude AC/DC dupa care gata, se aud acordurile de la Ecstasy of gold si multimea incepe in urale sa aclame trupa mult asteptata. Nu mai conta ca ploua si mai tare, nu mai conta nimic.
In gazon A toti urlau din toti plamanii Metallica!!Metallicaaaa!!!!!. Si au inceput, Creeping death, For whom the bell tolls..deja eram in transa. Cantat la greu, headbanging, ridicari pe varfuri (bai mic e Lars ala si sta si ascuns dupa tobe:P) ca si eu sunt pitica. Urale la fiecare piesa, agitatie!! Superb playlist. Incepe Fade to black, tremur, nu ma asteptam sa o cante, cant si eu cu ei jumatate de piesa cu ochii inchisi, simt fiecare instrument, vibreaza stomacul (mi-o fi fost foame?:)):P). Face James chestia cu mana, noroc cu monitoarele ca ma prind si eu ce si cum. Incepe Nothing else matters..tot stadionul canta, ma uit in spate, mii se suflete, chiar ca poate sa ploua un potop dar noi vedem si ascultam Metallica live..
Artificii inainte de One, caldura vine pana in fata si it feels damn good, parca a mai stat si ploaia. Piesele curg pe banda, headbang si mai indracit. La bis au cantat Last caress (really really cold sweet ..), So what si Seek and destroy.
Se termina, of Doamne, nici nu stiu cand a zburat timpul, stam si asteptam sa se mai goleasca stadionul, poate poate mai gasim vreo urma (guitar pick) de Metallica pe acolo..nu gasim:(. Iesim in final, statuse si ploaia. Imi iau afis imens caruia inca ii caut loc in camera. Macar in suflet stiu unde i-am plasat si nu-i dau jos de acolo no matter what:)).
marți, 22 iulie 2008
Istoria se scrie maine
Maine la ora asta voi avea in fata ochilor o trupa ce a scris istorie. Inutil sa spun ce imi vor fi auzit urechile deja si ce nebunie se va isca in public..Simt ca o sa mi se implineasca un vis vechi si cu toate astea povestea o sa mearga mai departe. Numai gandul ca voi auzi tobele lui Lars si vocea lui James ma face sa o iau razna. Revin maine cu impresii la cald:).
Hai cu rocku'!
sincerely yours,
Anca
miercuri, 9 iulie 2008
Placeri muzicale reinviate
Scorpions-My city, my town
Inutil sa zic de ce oras imi aduce aminte melodia asta, de ce zile (good old days) si cu ce placere ma intorc mereu acasa..Melodia asta surprinde toate aspectele astea, placerea de a te intoarce intr-un orasel mic de provincie, in orasul meu, langa prietenii mei (muahaha sunt posesivitatea intruchipata). Targovistea va fi mereu my city, my town:).
Simon&Garfunkel-El condor pasa
Probabil una dintre cele mai cunoscute preluari ale acestei superbe melodii, mai batrana ca bunica-mea:)). Ma linisteste si nu stiu de ce de cate ori o aud ma gandesc la mare si la cum as sta eu o zi intreaga doar sa ma uit la valuri..
Black Label Society-Final solution
Cat de meserias suna chitara si vocea lui Zakk pe piesa asta. Muzica de ascultat in masina si dat din cap. Probabil sunt chiar sick of toata chestia asta cu facultatea si vreau sa se termine mai repede de a capatat piesa asta asa valente in cap la mine:)). Numa bring it to an end imi zice constiinta mea, probabil vrea o pauza:P.Beware!
Johnny Rzeznik-I'm still here
Less rock, dar asta e cand mi se pune pata pe ceva nu ma pot abtine. O salata muzicala de toata stima servesc eu in fiecare zi. Daca nu stiti, nenea asta activeaza cu succes in Goo Goo Dolls de ani buni. Sunt fan si cateva piese Goo Goo Dolls dar parca piesa asta m-a prins complet.
Inutil sa zic de ce oras imi aduce aminte melodia asta, de ce zile (good old days) si cu ce placere ma intorc mereu acasa..Melodia asta surprinde toate aspectele astea, placerea de a te intoarce intr-un orasel mic de provincie, in orasul meu, langa prietenii mei (muahaha sunt posesivitatea intruchipata). Targovistea va fi mereu my city, my town:).
Simon&Garfunkel-El condor pasa
Probabil una dintre cele mai cunoscute preluari ale acestei superbe melodii, mai batrana ca bunica-mea:)). Ma linisteste si nu stiu de ce de cate ori o aud ma gandesc la mare si la cum as sta eu o zi intreaga doar sa ma uit la valuri..
Black Label Society-Final solution
Cat de meserias suna chitara si vocea lui Zakk pe piesa asta. Muzica de ascultat in masina si dat din cap. Probabil sunt chiar sick of toata chestia asta cu facultatea si vreau sa se termine mai repede de a capatat piesa asta asa valente in cap la mine:)). Numa bring it to an end imi zice constiinta mea, probabil vrea o pauza:P.Beware!
Johnny Rzeznik-I'm still here
Less rock, dar asta e cand mi se pune pata pe ceva nu ma pot abtine. O salata muzicala de toata stima servesc eu in fiecare zi. Daca nu stiti, nenea asta activeaza cu succes in Goo Goo Dolls de ani buni. Sunt fan si cateva piese Goo Goo Dolls dar parca piesa asta m-a prins complet.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
