Weekend-ul trecut am avut parte de una dintre cele mai frumoase experiente de pana acum. A fost o combinatie de muzica, fotografie, prietenie, admiratie si probabil, un strop de nebunie. Stiam ca aveam sa bifeze 2 concerte Blaze Bayley, insa nimic nu anunta ceea ce avea sa fie.
Concertul de la Bucuresti a decurs dupa cum ma gandeam, cu o mica mentiune ca inainte de concert am avut placerea sa-l cunosc personal pe unul dintre chitaristii lui Blaze, pe care mi l-a prezentat Balaurul de la Trooper, si cu care am schimbat cateva vorbe. La finalul serii, inca sub vraja muzicii lui Blaze, m-am pus frumos la coada cu restul fanilor, pentru a face o poza cu o voce minunata a metalului mondial, Blaze Bayley. Tot in seara respectiva, mi-a trecut prin minte o idee nastrusnica. Am lansat doar o intrebare catre baietii de la Trooper, mai exact care era programul pentru a doua zi (pentru Targoviste), exprimandu-mi in acelasi timp dorinta de a veni sa fac cateva poze cu trupa lui Blaze, in timp ce vizitau ruinele de la Curtea Domneasca din Targoviste.
A doua zi, fix cand m-am dat jos din microbuz in Targoviste, am primit un telefon si mi s-a zis ca “you’re in”, urma sa merg la vizitat cu trupa lui Blaze si sa le fac niste poze. Freak out instantaneu, prima mea sedinta foto pe care aveam sa o fac vreodata cu o trupa rock si aveam parte chiar de trupa lui Blaze Bayley. Ce-i drept, am deja un an de cand fac poze la concerte si am pozat si trupe mai mari, pe scene mai mari, dar trebuie sa recunosc ca nu ma consider deloc un fotograf cu experienta mai ales la facut poze afara pe lumina zilei intr-o insorita zi de martie.
M-am intalnit cu trupa la hotel, insotita bineinteles si de o parte din Trooper (cu ceilalti ne-am vazut direct la turn) si am mers spre Parcul Chindia. Aveam niste emotii groaznice, desi ei au fost foarte draguti cu mine de fiecare data.
Mi-a fost greu sa imi intru in rolul de fotograf, vroiam sa fac totul fara sa le rapesc din placerea de a vizita (aveau si ei in sfarsit niste timp liber pentru asa ceva si banuiesc ca nu le ardea neaparat de stat la poze) si in acelasi timp, sa surprind niste cadre interesante. Nu stiu daca am dat tot ce am avut mai bun din mine, nu stiu daca am scos niste poze pe gustul lor (m-a ajutat si Alex sa le cosmetizez si sa le dau un glow special si deocamdata, trupa lui Blaze s-a aratat destul de entuziasmata de ele) dar in final, sper ca m-am descurcat onorabil. I-am pus si la zid, i-am pozat si cu Turnul Chindiei si in Turn si am in final, 7 poze cu niste oameni care au intrat in scurt timp in categoria idolilor mei.
Pe drum spre parc, la ruine si inapoi spre centrul vechi, am avut ocazia sa schimb iar cateva vorbe cu cei din trupa lui Blaze si pana am ajuns acasa de la sedinta foto, ne imprietenisem deja pe Facebook (reteaua asta de socializare e addictive nu doar pentru noi, romanii).
Inainte de concertul din Targoviste, publicasem impreuna cu colegul meu Alex de la Letsrock.ro, pozele de la concertul din Silver Church si am apucat sa le arat si baietilor. A fost amuzant fiindca le-au placut mult si ma tot intrebau daca eu am facut pozele alea, ne-au dat share la linkul cu ele pe paginile lor de Facebook si pareau foarte entuziasmati sa se urce din nou pe o scena in Romania. Concertul de la Targoviste, cu Trooper in deschiderea lui Blaze Bayley a fost un concert de mare exceptie. Recunosc ca (de data asta) mi-a venit sa plang cand Trooper au cantat “Strigat” pentru ca mi-am dat seama cata bucurie mi-a adus trupa asta de-a lungul timpului si cate am reusit sa realizez eu cu ajutorul lor.
Concertul Blaze Bayley din Targoviste a fost unul scurt, dar cuprinzator si cu toate ca au fost probleme cu sunetul, eu una am savurat din plin fiecare moment al show-ului. Dupa concert, iar la povesti cu trupa, poze cu ei, poze cunoscutilor cu ei si tot asa. Distractia s-a terminat aproape de 2 noaptea cand mi se parea ca totul fusese doar un vis. N-a fost, dar a fost o zi excelenta in care mi-am facut noi prieteni si am avut pe scena din Targoviste o trupa de renume mondial.
Pozele de la micuta sesiune foto de la turnul Chindiei le gasiti aici (merci Alex Bratu inca o data pentru ajutorul dat cu editarea lor):
vineri, 30 martie 2012
luni, 26 martie 2012
Cronica Blaze Bayley si Incipient in Silver Church, 23 martie 2012
Dupa o saptamana cu multe evenimente, a venit si ziua de vineri pe care o asteptam asa de mult. Aveam sa ma reintalnesc cu Blaze Bayley, de data aceasta insotit de trupa sa. Trebuie sa recunosc ca am fost dezamagita cand am intrat in Silver Church, fiindca in afara de cativa curiosi, batea vantul; ce-i drept, era si foarte devreme (concertul a inceput si s-a terminat devreme, fiindca trebuia sa inceapa "distractia" de vineri noaptea in club) .
Putin dupa orele 19.00, trupa targovisteana Incipient si-a inceput concertul, prilej tocmai bun pentru a ne apropia de scena. Andrei, Vlad, Detest si Claudiu au animat publicul cum au stiut ei mai bine, pentru intrarea capului de afis. Rockerii s-au lasat cu greu convinsi sa se apropie de scena dar piese precum "Joc Banal", "Monarhia" sau "Am Draci" au agitat spiritele si pletele celor prezenti.
Stilistic, Incipient nu erau neaparat potriviti pentru a deschide acest concert, dar eu zic ca s-au descurcat excelent in aceasta postura si au facut o figura frumoasa. La mai mare!
Blaze Bayley si trupa sa au fost punctuali si au dat drumul la treaba fix la orele 20. Trebuie sa mentionez ca Blaze este insotit in turneul "The King of Metal" de 4 muzicieni talentati si sufletisti: Thomas Zwijsen (chitara), Andrea Neri (chitara), Lehmann (bass) si Claudio Tirincanti (tobe).
"Romania, are you alive? I am Blaze Fuckin' Bayley!!" ne-a anuntat simpaticul britanic cu vocea lui puternica inca de la prima piesa "Will To Win". A urmat "Lord Of The Flies", un prim cover Iron Maiden ce a innebunit publicul din primele randuri. Publicul de heavy-metal din Bucuresti nu este foarte numeros, dar cu siguranta unul ce se dedica cu pasiune genului de muzica preferat.
Blaze este in turneul de promovare al albumului sau "The King Of Metal", de pe care ne-a cantat piesa ce da titlul albumului, o piesa tribut pentru Dimebag, "The Black Country", "Fate" si "The Rainbow Fades To Black". Comunicativ, Blaze ne-a spus ca regele metalului nu este el, ci publicului datorita caruia el poate canta muzica ce ii place, poate canta alaturi de muzicienii pe care si-i doreste si poate face in continuare turnee. "Stare at the Sun" si "Leap Of Faith" au fost cantate si ele pe scena din Silver Church.
"The Brave" si "The Clansman" au fost dedicate publicului iubitor de heavy metal si Blaze ne-a tinut un mic discurs despre libertate. Toate piesele au sunat excelent, atat vocal cat si instrumental, Blaze si trupa sa fiind niste profesionisti in ceea ce fac. La "Man On The Edge" am avut parte de o surpriza, pe scena urcand Balaurul si Coiot de la Trooper, in uralele publicului. Blaze le-a multumit Trooperilor pentru ca fara ei, concertele lui din Romania probabil ca nu ar fi fost posibile. A fost unul dintre cele mai frumoase momente ale concertului, in care am avut pe scena o legenda a metalului mondial acompaniata de doi dintre cei mai iubiti muzicieni romani.
Finalul a fost incendiar, in ritmuri de Iron Maiden cu piesele "Futureal" si "Virus". Dupa concert, toate trupa a stat sa dea autografe si sa faca poze cu fanii. Trebuie sa va marturisesc ca am povestit un pic cu cei din trupa lui Blaze dupa concertul din Targoviste (nu puteam sa-l ratez, fiind vorba de orasul meu natal) si unul dintre chitaristi mi-a spus ca le-a placut foarte mult in Romania, mai ales datorita caldurii cu care au fost primiti de public. Pana la urma, este vorba de ceea ce oferi si ceea ce ti se ofera in schimb, iar Blaze Bayley la Bucuresti ne-a oferit muzica de cea mai buna calitate!
Putin dupa orele 19.00, trupa targovisteana Incipient si-a inceput concertul, prilej tocmai bun pentru a ne apropia de scena. Andrei, Vlad, Detest si Claudiu au animat publicul cum au stiut ei mai bine, pentru intrarea capului de afis. Rockerii s-au lasat cu greu convinsi sa se apropie de scena dar piese precum "Joc Banal", "Monarhia" sau "Am Draci" au agitat spiritele si pletele celor prezenti.
Stilistic, Incipient nu erau neaparat potriviti pentru a deschide acest concert, dar eu zic ca s-au descurcat excelent in aceasta postura si au facut o figura frumoasa. La mai mare!
Blaze Bayley si trupa sa au fost punctuali si au dat drumul la treaba fix la orele 20. Trebuie sa mentionez ca Blaze este insotit in turneul "The King of Metal" de 4 muzicieni talentati si sufletisti: Thomas Zwijsen (chitara), Andrea Neri (chitara), Lehmann (bass) si Claudio Tirincanti (tobe).
"Romania, are you alive? I am Blaze Fuckin' Bayley!!" ne-a anuntat simpaticul britanic cu vocea lui puternica inca de la prima piesa "Will To Win". A urmat "Lord Of The Flies", un prim cover Iron Maiden ce a innebunit publicul din primele randuri. Publicul de heavy-metal din Bucuresti nu este foarte numeros, dar cu siguranta unul ce se dedica cu pasiune genului de muzica preferat.
Blaze este in turneul de promovare al albumului sau "The King Of Metal", de pe care ne-a cantat piesa ce da titlul albumului, o piesa tribut pentru Dimebag, "The Black Country", "Fate" si "The Rainbow Fades To Black". Comunicativ, Blaze ne-a spus ca regele metalului nu este el, ci publicului datorita caruia el poate canta muzica ce ii place, poate canta alaturi de muzicienii pe care si-i doreste si poate face in continuare turnee. "Stare at the Sun" si "Leap Of Faith" au fost cantate si ele pe scena din Silver Church.
"The Brave" si "The Clansman" au fost dedicate publicului iubitor de heavy metal si Blaze ne-a tinut un mic discurs despre libertate. Toate piesele au sunat excelent, atat vocal cat si instrumental, Blaze si trupa sa fiind niste profesionisti in ceea ce fac. La "Man On The Edge" am avut parte de o surpriza, pe scena urcand Balaurul si Coiot de la Trooper, in uralele publicului. Blaze le-a multumit Trooperilor pentru ca fara ei, concertele lui din Romania probabil ca nu ar fi fost posibile. A fost unul dintre cele mai frumoase momente ale concertului, in care am avut pe scena o legenda a metalului mondial acompaniata de doi dintre cei mai iubiti muzicieni romani.
Finalul a fost incendiar, in ritmuri de Iron Maiden cu piesele "Futureal" si "Virus". Dupa concert, toate trupa a stat sa dea autografe si sa faca poze cu fanii. Trebuie sa va marturisesc ca am povestit un pic cu cei din trupa lui Blaze dupa concertul din Targoviste (nu puteam sa-l ratez, fiind vorba de orasul meu natal) si unul dintre chitaristi mi-a spus ca le-a placut foarte mult in Romania, mai ales datorita caldurii cu care au fost primiti de public. Pana la urma, este vorba de ceea ce oferi si ceea ce ti se ofera in schimb, iar Blaze Bayley la Bucuresti ne-a oferit muzica de cea mai buna calitate!
vineri, 23 martie 2012
Cronica Steelborn lansare Trup de Apa in Jukebox, 22 martie 2012
Va mai amintiti de trupa Stillborn ce a deschis anul trecut concertul Bon Jovi de la Bucuresti? Intre timp, si-au schimbat numele in Steelborn si mai bine de 6 luni au stat inchisi in studio si sala de repetitii pentru a ne pregati primul lor album. "Trup de Apa" a avut lansarea pe 22 martie 2012 in clubul Jukebox in fata a peste 400 de fani Steelborn.
Pentru cine nu ii cunoaste inca, Steelborn sunt Aura Pohoata (voce), Robert Munean (bass), Alex Botezatu (chitara), Mihai Danciulescu (chitara) si Catalin Gurau (tobe) si impreuna, ne-au aratat ca o trupa tanara poate avea o ascensiune fulminanta de la "necunoscuti" la una dintre cele mai apreciate trupe de rock din Romania. Locatia aleasa pentru concert, clubul "Jukebox" a fost o alegere foarte inspirata avand in vedere multimea de fani veniti la aceasta lansare.
Steelborn au deschis seara cu piesa "Nimic Nu Ma Atinge" si inca de la aceasta prima piesa mi-am dat seama ca fanii din primele randuri erau familiarizati cu versurile trupei lor preferate. Rar mi-a fost dat ca la concertele cu trupe romanesti sa vad niste fani asa devotati cum sunt fanii trupei Steelborn. Jos palaria pentru un public minunat!! Steelborn s-au ridicat la inaltimea asteptarilor si chiar mai mult, ei debordand de energie chiar si dupa o pauza asa lunga de activitate concertistica.
Dupa alte cateva piese de pe "Trup de Apa" am avut parte si de un prim cover al serii la piesa "Open Your Eyes" a celor de la Guano Apes. Vocea Aurei este punctul forte al trupei dar baietii tin pasul cu ea si nu se lasa mai prejos, astfel ca am avut parte de un show rock total. Nu au lipsit nici baladele, asa ca am avut parte de piesa "Poveste", e piesa sensibila pe care vocea Aurei se potriveste perfect. Piesele "Tu", "Trup de Apa", "De Ce", "Hello", "Stop" au fost si ele incluse in setlistul concertului de lansare.
Nu au lipsit nici momentele in care Steelborn au avut invitati de seama. Asa cum a spus si Aura in concert, au avut invitati pe unul dintre cei mai mari chitaristi din tara (si anume Balaurul de la Trooper), unul dintre cei mai simpatici rockeri (Cristi Hrubaru) si o voce exceptionala (Coiotul de la Trooper). Cristi Hrubaru a cantat cu Aura si Balaurul "Love of My Life" (Queen) si le-a iesit foarte bine! Dupa acest moment, Balaurul a ramas pe scena alaturi de instrumentistii Steelborn pentru a canta impreuna piesa "For The Love Of God" (Steve Vai).
Aura si Coiotul au incins publicul si scena cantand "Fire It Up" (Black Label Society), publicul aclamandu-i minute in sir. Un duet superb in care vocile celor doi s-au impletit perfect!
Finalul acestui concert se apropia cu pasi repezi. Piesa "Un Nou Inceput" a fost momentul de maxim al acestui concert, moment in care publicul a cantat fiecare vers impreuna cu Aura si baietii. Din punctul meu de vedere, publicul Steelborn este al 6lea membru al trupei!
"Zombie" (Cranberries) si "Highway To Hell" (AC/DC) au incheiat petrecerea de lansare, unul dintre cele mai frumoase concerte cu trupele romanesti la care am asistat. O sa mai auziti cu siguranta de Steelborn (asa cum a spus si Cristi Hrubaru in concert), o trupa ce a demonstrat deja ca isi merita locul intre cele mai bune trupe rock din Romania. Eu am toata increderea ca o sa ne revedem cu ei si cu ocazia lansarii urmatoarelor albume ale trupei.
Hai cu rocku'!
Pentru cine nu ii cunoaste inca, Steelborn sunt Aura Pohoata (voce), Robert Munean (bass), Alex Botezatu (chitara), Mihai Danciulescu (chitara) si Catalin Gurau (tobe) si impreuna, ne-au aratat ca o trupa tanara poate avea o ascensiune fulminanta de la "necunoscuti" la una dintre cele mai apreciate trupe de rock din Romania. Locatia aleasa pentru concert, clubul "Jukebox" a fost o alegere foarte inspirata avand in vedere multimea de fani veniti la aceasta lansare.
Steelborn au deschis seara cu piesa "Nimic Nu Ma Atinge" si inca de la aceasta prima piesa mi-am dat seama ca fanii din primele randuri erau familiarizati cu versurile trupei lor preferate. Rar mi-a fost dat ca la concertele cu trupe romanesti sa vad niste fani asa devotati cum sunt fanii trupei Steelborn. Jos palaria pentru un public minunat!! Steelborn s-au ridicat la inaltimea asteptarilor si chiar mai mult, ei debordand de energie chiar si dupa o pauza asa lunga de activitate concertistica.
Dupa alte cateva piese de pe "Trup de Apa" am avut parte si de un prim cover al serii la piesa "Open Your Eyes" a celor de la Guano Apes. Vocea Aurei este punctul forte al trupei dar baietii tin pasul cu ea si nu se lasa mai prejos, astfel ca am avut parte de un show rock total. Nu au lipsit nici baladele, asa ca am avut parte de piesa "Poveste", e piesa sensibila pe care vocea Aurei se potriveste perfect. Piesele "Tu", "Trup de Apa", "De Ce", "Hello", "Stop" au fost si ele incluse in setlistul concertului de lansare.
Nu au lipsit nici momentele in care Steelborn au avut invitati de seama. Asa cum a spus si Aura in concert, au avut invitati pe unul dintre cei mai mari chitaristi din tara (si anume Balaurul de la Trooper), unul dintre cei mai simpatici rockeri (Cristi Hrubaru) si o voce exceptionala (Coiotul de la Trooper). Cristi Hrubaru a cantat cu Aura si Balaurul "Love of My Life" (Queen) si le-a iesit foarte bine! Dupa acest moment, Balaurul a ramas pe scena alaturi de instrumentistii Steelborn pentru a canta impreuna piesa "For The Love Of God" (Steve Vai).
Aura si Coiotul au incins publicul si scena cantand "Fire It Up" (Black Label Society), publicul aclamandu-i minute in sir. Un duet superb in care vocile celor doi s-au impletit perfect!
Finalul acestui concert se apropia cu pasi repezi. Piesa "Un Nou Inceput" a fost momentul de maxim al acestui concert, moment in care publicul a cantat fiecare vers impreuna cu Aura si baietii. Din punctul meu de vedere, publicul Steelborn este al 6lea membru al trupei!
"Zombie" (Cranberries) si "Highway To Hell" (AC/DC) au incheiat petrecerea de lansare, unul dintre cele mai frumoase concerte cu trupele romanesti la care am asistat. O sa mai auziti cu siguranta de Steelborn (asa cum a spus si Cristi Hrubaru in concert), o trupa ce a demonstrat deja ca isi merita locul intre cele mai bune trupe rock din Romania. Eu am toata increderea ca o sa ne revedem cu ei si cu ocazia lansarii urmatoarelor albume ale trupei.
Hai cu rocku'!
joi, 22 martie 2012
Cronica Vita de Vie la Opera Nationala Bucuresti, 20 martie 2012
Vita de Vie la Opera Nationala Bucuresti! Asa cum ne-a spus Adrian Despot, un concert la Opera era un vis frumos de-al lui Sorin (clape) si acest vis s-a implinit pe 20 martie 2012, cand Vita de Vie a cantat cu casa inchisa in fata a peste 1000 de oameni.
A fost nevoie de un concert rock la Opera ca sa ajung si eu acolo, dar a meritat fiecare secunda petrecuta acolo. Sala s-a umplut si putin dupa orele 20.00 Vita de Vie si-au facut intrarea in scena. Facand parte din turneul "Vita de Vie 15 ani", acest concert a fost unul dintre cele mai bune reprezentatii pe care le-am vazut live cu o trupa romaneasca.
O trupa cu adevarat buna te trece printr-o multime de stari in timpul unui concert si Vita de Vie si-a indeplinit aceasta misiune cu brio. Ne-au facut sa radem, ne-au impresionat cu muzica lor pana aproape de lacrimi, ne-au facut sa spunem "uite ca se poate si la noi in Romania!", ne-au dat tot ce au avut si au fost rasplatiti cu o multime de aplauze.
Imbracati complet in negru, Vita de Vie, insotiti de Mandela Gajol au dat startul concertului cu piesa "Iamma". Trebuie spus ca piesele Vita de Vie in varianta acustica suna mult mai bine decat si-ar fi imaginat cineva vreodata. S-a vazut ca trupa a muncit enorm pentru acest concert, Adrian Despot fiind vizibil emotionat in mai multe momente ale spectacolului. A fost un spectacol total din toate punctele de vedere asa ca imi este greu sa descriu prea bine multitudinea de sentimente prin care am trecut.
"Visele", "Imi Pasa", "Vinolamine", "Alunga Tacerea", "Azi", "Totata" au rasunat pe scena de la Opera si s-au auzit excelent. Au fost si mici probleme tehnice, depasite insa cu zambete si aplauze. Primii invitati ai celor de la Vita de Vie au fost Eugen Caminschi si Tudor Chirila care au cantat piesa "Ce Conteaza". A fost un moment cu special, urmat de o reorchestratie a piesei "Sunetul Mai Tare" in ritmuri de muzica...populara.
A urmat si un moment alaturi de o reprezentanta a sexului frumos, Alexandrina Hristov. De ce Alexandrina? Adi Despot ii spune "pentru ca esti cea mai buna, cea mai reala..". Ea a cantat impreuna cu Vita de Vie piesa "Varza", o interpretare inedita terminata cu o explozie a unei pocnitori venita imediat dupa versul "arma ucide".
"Liber" si "Praf de Stele" au fost piesele cantate la bis, piese ce au incheiat o seara de muzica interpretata aproape de perfectiune. Multumim Adrian Despot, Adrian Ciuplea, Cezar Popescu, Sorin Pupe, Sorin Danescu si Mandela Gajol pentru muzica si daruire! Multumim Phoenix Entertainment!
Hai cu rocku'!
A fost nevoie de un concert rock la Opera ca sa ajung si eu acolo, dar a meritat fiecare secunda petrecuta acolo. Sala s-a umplut si putin dupa orele 20.00 Vita de Vie si-au facut intrarea in scena. Facand parte din turneul "Vita de Vie 15 ani", acest concert a fost unul dintre cele mai bune reprezentatii pe care le-am vazut live cu o trupa romaneasca.
O trupa cu adevarat buna te trece printr-o multime de stari in timpul unui concert si Vita de Vie si-a indeplinit aceasta misiune cu brio. Ne-au facut sa radem, ne-au impresionat cu muzica lor pana aproape de lacrimi, ne-au facut sa spunem "uite ca se poate si la noi in Romania!", ne-au dat tot ce au avut si au fost rasplatiti cu o multime de aplauze.
Imbracati complet in negru, Vita de Vie, insotiti de Mandela Gajol au dat startul concertului cu piesa "Iamma". Trebuie spus ca piesele Vita de Vie in varianta acustica suna mult mai bine decat si-ar fi imaginat cineva vreodata. S-a vazut ca trupa a muncit enorm pentru acest concert, Adrian Despot fiind vizibil emotionat in mai multe momente ale spectacolului. A fost un spectacol total din toate punctele de vedere asa ca imi este greu sa descriu prea bine multitudinea de sentimente prin care am trecut.
"Visele", "Imi Pasa", "Vinolamine", "Alunga Tacerea", "Azi", "Totata" au rasunat pe scena de la Opera si s-au auzit excelent. Au fost si mici probleme tehnice, depasite insa cu zambete si aplauze. Primii invitati ai celor de la Vita de Vie au fost Eugen Caminschi si Tudor Chirila care au cantat piesa "Ce Conteaza". A fost un moment cu special, urmat de o reorchestratie a piesei "Sunetul Mai Tare" in ritmuri de muzica...populara.
A urmat si un moment alaturi de o reprezentanta a sexului frumos, Alexandrina Hristov. De ce Alexandrina? Adi Despot ii spune "pentru ca esti cea mai buna, cea mai reala..". Ea a cantat impreuna cu Vita de Vie piesa "Varza", o interpretare inedita terminata cu o explozie a unei pocnitori venita imediat dupa versul "arma ucide".
"Liber" si "Praf de Stele" au fost piesele cantate la bis, piese ce au incheiat o seara de muzica interpretata aproape de perfectiune. Multumim Adrian Despot, Adrian Ciuplea, Cezar Popescu, Sorin Pupe, Sorin Danescu si Mandela Gajol pentru muzica si daruire! Multumim Phoenix Entertainment!
Hai cu rocku'!
marți, 6 martie 2012
Cronica Tony MacAlpine, Agent Cooper si Daniel Pique in The Silver Church, 5 martie 2012
La inceput de primavara, Dream Mechanism Tour s-a oprit si la Bucuresti in clubul The Silver Church. Acest turneu ii are ca protagonisti pe Daniel Pique, Agent Cooper si bineinteles, pe Tony MacAlpine si trupa sa.
Stiam de la inceput ca avea sa fie un concert pentru cunoscatori dar cu toate acestea, am zis sa mai diversific un pic stilul concertelor la care ma duc. Chiar nu a fost o idee rea, pentru ca am avut sansa sa particip la un eveniment unic si am vazut niste instrumentisti desavarsiti.
Concertul a fost deschis de Daniel Pique, un tanar chitarist brazilian. La inceputul recitalului sau toata lumea era nedumerita fiindca nu ne-am dat seama ca este chiar primul artist al serii (canta singur) si toata lumea a presupus ca este cineva care face probe de sunet. Dupa ce ne-am lamurit cine este si ce face pe scena, publicul s-a apropiat curios. Pe mine m-a facut atenta atunci cand a mentionat ca a inregistrat niste piese cu Mike Mangini si Billy Sheehan. Nu ne-a cantat mult dar a fost suficient cat sa ne arate ca este talentat si nu deagaba a avut sansa sa cante cu niste muzicieni precum cei mentionati mai sus.
Agent Cooper au schimbat un pic registrul si au venit cu un sound diferit de tiparul serii. N-a fost rau deloc, ci au debordat de energie si buna dispozitie dar pe mine cumva nu m-a prins muzica lor. Au incalzit publicul asa cum au stiut ei mai bine pentru marea intrare a lui Tony MacAlpine. Ne-au cantat mai multe piese dintre care mi-au ramas in minte"Good For", "Tornado", "Power" si "Mother". In acelasi timp, au fost foarte glumeti si au dat impresia ca se jucau pe scena iar publicul a savurat din plin aceste momente.
Tony MacAlpine ne-a lasat cu gura cascata din prima, mai ales cand am vazut si ce trupa are impreuna cu el: Bjorn Englen - bass, Nili Brosh - chitara si Aquiles Priester - tobe. Chiar daca ochii tuturor erau atintiti asupra lui Tony si a chitarii sale, nu am putut sa nu remarcam farmecul si modul de a canta al lui Nili si precizia sectiei ritmice, o adevarata reteta de succes pentru o formatie.
Tony a lasat muzica sa vorbeasca pentru ei si din cand in cand, alterna solourile de chitara cu momente magice in care canta la clapa. Din setlist nu au lipsit "The Stranger", "Agrionia", "No Place In Time", "Tears Of Sahara", "The Violin Song" sau "Hundreds Of Thousands". Am vazut si auzit si magnifica chitara Ibanez cu 8 corzi, o bijuterie de instrument.
Finalul ne-a adus si un solo de tobe impresionant, ce a prins in mrejele sale publicul ramas la concert pana la ultimul acord. Nu stiu daca este doar parerea mea dar mi s-a parut ca pe parcursul concertului sala s-a cam golit, inspre final ramanand cam jumatatea din publicul de la inceputul cantarii lui Tony.
Desi pe scena a fost scump la vorbe, in afara ei Tony s-au dovedit a fi foarte deschis si a stat la povesti si poze cu toti fanii care au dorit sa aiba o amintire de la el. Nu a fost singurul, cei din trupa urmandu-i exemplul, la fel ca si cei de la Agent Cooper.
A fost un eveniment in care muzica buna a triumfat, un eveniment organizat magistral de cei de la Phoenix Entertainment (va multumim foarte mult pentru sansa de a-l vedea pe Tony pe meleaguri romanesti).
Hai cu rocku'!
Stiam de la inceput ca avea sa fie un concert pentru cunoscatori dar cu toate acestea, am zis sa mai diversific un pic stilul concertelor la care ma duc. Chiar nu a fost o idee rea, pentru ca am avut sansa sa particip la un eveniment unic si am vazut niste instrumentisti desavarsiti.
Concertul a fost deschis de Daniel Pique, un tanar chitarist brazilian. La inceputul recitalului sau toata lumea era nedumerita fiindca nu ne-am dat seama ca este chiar primul artist al serii (canta singur) si toata lumea a presupus ca este cineva care face probe de sunet. Dupa ce ne-am lamurit cine este si ce face pe scena, publicul s-a apropiat curios. Pe mine m-a facut atenta atunci cand a mentionat ca a inregistrat niste piese cu Mike Mangini si Billy Sheehan. Nu ne-a cantat mult dar a fost suficient cat sa ne arate ca este talentat si nu deagaba a avut sansa sa cante cu niste muzicieni precum cei mentionati mai sus.
Agent Cooper au schimbat un pic registrul si au venit cu un sound diferit de tiparul serii. N-a fost rau deloc, ci au debordat de energie si buna dispozitie dar pe mine cumva nu m-a prins muzica lor. Au incalzit publicul asa cum au stiut ei mai bine pentru marea intrare a lui Tony MacAlpine. Ne-au cantat mai multe piese dintre care mi-au ramas in minte"Good For", "Tornado", "Power" si "Mother". In acelasi timp, au fost foarte glumeti si au dat impresia ca se jucau pe scena iar publicul a savurat din plin aceste momente.
Tony MacAlpine ne-a lasat cu gura cascata din prima, mai ales cand am vazut si ce trupa are impreuna cu el: Bjorn Englen - bass, Nili Brosh - chitara si Aquiles Priester - tobe. Chiar daca ochii tuturor erau atintiti asupra lui Tony si a chitarii sale, nu am putut sa nu remarcam farmecul si modul de a canta al lui Nili si precizia sectiei ritmice, o adevarata reteta de succes pentru o formatie.
Tony a lasat muzica sa vorbeasca pentru ei si din cand in cand, alterna solourile de chitara cu momente magice in care canta la clapa. Din setlist nu au lipsit "The Stranger", "Agrionia", "No Place In Time", "Tears Of Sahara", "The Violin Song" sau "Hundreds Of Thousands". Am vazut si auzit si magnifica chitara Ibanez cu 8 corzi, o bijuterie de instrument.
Finalul ne-a adus si un solo de tobe impresionant, ce a prins in mrejele sale publicul ramas la concert pana la ultimul acord. Nu stiu daca este doar parerea mea dar mi s-a parut ca pe parcursul concertului sala s-a cam golit, inspre final ramanand cam jumatatea din publicul de la inceputul cantarii lui Tony.
Desi pe scena a fost scump la vorbe, in afara ei Tony s-au dovedit a fi foarte deschis si a stat la povesti si poze cu toti fanii care au dorit sa aiba o amintire de la el. Nu a fost singurul, cei din trupa urmandu-i exemplul, la fel ca si cei de la Agent Cooper.
A fost un eveniment in care muzica buna a triumfat, un eveniment organizat magistral de cei de la Phoenix Entertainment (va multumim foarte mult pentru sansa de a-l vedea pe Tony pe meleaguri romanesti).
Hai cu rocku'!
duminică, 4 martie 2012
Cronica Trooper si Blue Pulse in Hard Rock Cafe, 3 martie 2012
Nici nu a venit bine primavara ca s-au si inmultit concertele ca ciupercile dupa ploaie. Trooper a dat startul pe 2 martie in Buzau la turneul Rock Jukebox, un concept interesant prin care publicul este cel care alege piesele din concert dintr-o lista destul de consistenta.
Turneul s-a oprit pe 3 martie la Bucuresti in Hard Rock Cafe. Vreau sa precizez ca desi Hard Rock Cafe este o locatie costisitoare pentru publicul de rock, mie incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult acolo (sunet bun, lumini bune, o scena mare).
La masa am primit si o lista cu piesele de ales pentru concert si am ales cam 5 piese pentru coveruri si cate o piesa de pe fiecare album Trooper. Spre bucuria mea, aproape toate coverurile alese de mine s-au regasit in setlistul concertului.
A fost si o trupa de deschidere, niste pusti cu media de varsta 16 ani, Blue Pulse. Ne-au cantat toate piesele de pe primul lor EP si pot sa spun ca suna foarte promitator. Ma bucur mult ca au aparut mai multe trupe formate din adolescenti talentati si foarte buni in ceea ce fac, avem astfel o speranta ca rockul merge mai departe in directia cea buna. Sper sa ii mai prind in concerte fiindca mi-au facut o impresie foarte buna.
"Rock You Like A Hurricane" (Scorpions) a dat startul unei uriase petreceri rock'n'roll la care Trooper au fost mai mult decat un jukebox. Coiot, Balaurul, Laurentiu, Oscar si John ne-au cantat multe hit-uri rock ce au binedispus publicul. S-au cantat intr-un glas "It's My Life" (Bon Jovi), "You Shook Me All Night Long" (AC/DC), "Living After Midnight" si "Touch Of Evil" (Judas Priest), "I Want It All" (Queen), "Rock'n'roll"(Led Zeppelin), "I Remember You" (Skid Row), "Here I Go Again"(Whitesnake), "Soldier Of Fortune"(Deep Purple). In fata scenei si-au facut aparitia inca de la inceputul concertului cei mai infocati fani, ce au cantat si au dansat tot concertul si nu s-au lasat intimidati de oamenii ce stateau la mese in spatele lor. Mie imi este greu sa inteleg cum poti sa stai pe scaun la un concert Trooper, dar au existat destui care au preferat varianta asta.
Am avut parte si de piese Trooper, un imn rock ("Tari Ca Muntii"), o balada ("Amintiri"), o piesa instrumentala excelenta ("Radacini De Lume") si cu siguranta, un viitor hit ("Vino Cu Mine").
Trebuie sa mai punctez si doua momente inedite, unul fiind coverul la piesa "Fear Of The Dark" (Iron Maiden) pe care Trooper au cantat-o in Hard Rock Cafe si cu Blaze Bayley in urma cu mai bine de o luna. Un alt moment, ce nu stiu daca se va mai repeta prea curand, este coverul AC/DC la piesa "Highway To Hell" pe care Trooper l-au cantat impreuna cu 2 invitati de seama: Cristi Hrubaru si Lucian Boariu de la Rock FM.
A fost o seara excelenta pentru rock, o atmosfera calda si prietenoasa asa cum intalnesc mereu la concertele Trooper. Sunt sigura ca toata lumea a plecat cu zambetul pe buze de la acest concert, asa ca Trooper si-au atins scopul si de data asta.
O galerie foto a acestui eveniment gasiti aici: http://www.letsrock.ro/reviews_Galerie+foto+Trooper+si+Blue+Pulse+in+Hard+Rock+Cafe+3+martie+2012_373.html
Turneul s-a oprit pe 3 martie la Bucuresti in Hard Rock Cafe. Vreau sa precizez ca desi Hard Rock Cafe este o locatie costisitoare pentru publicul de rock, mie incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult acolo (sunet bun, lumini bune, o scena mare).
La masa am primit si o lista cu piesele de ales pentru concert si am ales cam 5 piese pentru coveruri si cate o piesa de pe fiecare album Trooper. Spre bucuria mea, aproape toate coverurile alese de mine s-au regasit in setlistul concertului.
A fost si o trupa de deschidere, niste pusti cu media de varsta 16 ani, Blue Pulse. Ne-au cantat toate piesele de pe primul lor EP si pot sa spun ca suna foarte promitator. Ma bucur mult ca au aparut mai multe trupe formate din adolescenti talentati si foarte buni in ceea ce fac, avem astfel o speranta ca rockul merge mai departe in directia cea buna. Sper sa ii mai prind in concerte fiindca mi-au facut o impresie foarte buna.
"Rock You Like A Hurricane" (Scorpions) a dat startul unei uriase petreceri rock'n'roll la care Trooper au fost mai mult decat un jukebox. Coiot, Balaurul, Laurentiu, Oscar si John ne-au cantat multe hit-uri rock ce au binedispus publicul. S-au cantat intr-un glas "It's My Life" (Bon Jovi), "You Shook Me All Night Long" (AC/DC), "Living After Midnight" si "Touch Of Evil" (Judas Priest), "I Want It All" (Queen), "Rock'n'roll"(Led Zeppelin), "I Remember You" (Skid Row), "Here I Go Again"(Whitesnake), "Soldier Of Fortune"(Deep Purple). In fata scenei si-au facut aparitia inca de la inceputul concertului cei mai infocati fani, ce au cantat si au dansat tot concertul si nu s-au lasat intimidati de oamenii ce stateau la mese in spatele lor. Mie imi este greu sa inteleg cum poti sa stai pe scaun la un concert Trooper, dar au existat destui care au preferat varianta asta.
Am avut parte si de piese Trooper, un imn rock ("Tari Ca Muntii"), o balada ("Amintiri"), o piesa instrumentala excelenta ("Radacini De Lume") si cu siguranta, un viitor hit ("Vino Cu Mine").
Trebuie sa mai punctez si doua momente inedite, unul fiind coverul la piesa "Fear Of The Dark" (Iron Maiden) pe care Trooper au cantat-o in Hard Rock Cafe si cu Blaze Bayley in urma cu mai bine de o luna. Un alt moment, ce nu stiu daca se va mai repeta prea curand, este coverul AC/DC la piesa "Highway To Hell" pe care Trooper l-au cantat impreuna cu 2 invitati de seama: Cristi Hrubaru si Lucian Boariu de la Rock FM.
A fost o seara excelenta pentru rock, o atmosfera calda si prietenoasa asa cum intalnesc mereu la concertele Trooper. Sunt sigura ca toata lumea a plecat cu zambetul pe buze de la acest concert, asa ca Trooper si-au atins scopul si de data asta.
O galerie foto a acestui eveniment gasiti aici: http://www.letsrock.ro/reviews_Galerie+foto+Trooper+si+Blue+Pulse+in+Hard+Rock+Cafe+3+martie+2012_373.html
vineri, 2 martie 2012
Cronica Iris si Vooodoo la Jukebox, 24 februarie 2012
A trecut mai bine de o saptamana de la acest eveniment marcant din luna februarie. Chiar in ziua de Dragobete, Iris si Voodoo ne-au dat intalnire in Jukebox Avenue pentru o portie de muzica de calitate si multa buna dispozitie.
In numar foarte mare, fanii celor doua trupe mai sus mentionate au spus prezent la acest eveniment. O parte din atmosfera frumoasa de la acest concert a fost asigurata de publicul minunat ce a aclamat prestatia celor de pe scena in fiecare moment.
Voodoo au dat startul distractiei si au vrajit publicul din prima secunda, asa cum doar ei pot sa o faca. A fost un concert special pentru Voodoo, mai ales ca a fost primul in compania noului lor basist, Serban (ce activeaza si in trupa White Walls). Observ ca Voodoo sunt din ce in ce mai apreciati, ceea ce ma bucura fiindca le-am urmarit evolutia in timp si sunt o trupa ce merita sa cante mereu cu sala plina.
Setlistul lor a fost format din piese proprii ("Self Destruction", "Reach For the Sky") dar si coveruri ale unor piese precum "Another Day In Paradise" (Phil Collins) sau "No Woman, No Cry" (Bob Marley). Show-ul a fost presarat cu momente inedite: Cosmin a cantat si el cu vocea, Cristi a venit de mai multe ori in fata publicului pentru reprezentatii inedite departe de tobele unde sta de obicei, a avut loc si un "duel" cu un pusti ce a batut la tobe. Concluzionand, a fost un concert excelent pentru Voodoo!
Dupa o pauza de mai bine de jumatate de ora, Iris au pasit pe scena din Jukebox. Nu degeaba sunt una dintre trupele romanesti cele mai iubite, au reusit sa faca un spectacol reusit fara nici un fel de artificii sau alte nebunii pe scena. A fost suficient sa vina si sa cante ca sa electrizeze publicul prezent la concert.
Cristi a fost intr-o forma vocala foarte buna si desi nu foarte comunicativ cu publicul, s-a dovedit a fi o prezenta carismatica pe scena. Ultima data i-am prins in concert in deschidere la Alice Cooper, unde nu am fost impresionata de prestatia lor. De Dragobete insa, muzica Iris mi-a mers la suflet si am reusit sa ma bucur de atmosfera frumoasa intretinuta de trupa. "Eu Si Cu Tine", "Baby", "Vino Pentru Totdeauna", "Noaptea" au fost doar cateva dintre piesele ce ne-au incantat in prima parte a concertului.
Din concert nu au lipsit nici "Lady In Black", "Casino", "De Vei Pleca", "Sa Nu Crezi Nimic", "Somn Bizar" sau "Pe Ape". Iris ne-au oferit cele mai bune piese ale lor, o istorie incredibila pe scena rock din Romania ce s-a reluat chiar in fata noasta.
"Floare De Iris" si "Stada Ta" au fost ultimele piese pe care le-am prins din concert, m-am retras inainte de final, rapusa de oboseala unei saptamani pline. A fost frumos, un concert ce va ramane in amintirea mea pentru totdeauna, un concert intre prieteni, un cadou ideal de Dragobete.
Multumiri speciale merg catre Blackhawk Security, care a asigurat excelent paza si la acest concert. Mai mult, ei au oferit fotografilor un spatiu dedicat in fata scenei pe tot parcursul show-ului Iris.
In nebunia zilei de vinerea trecuta am reusit performanta de a imi pierde buletinul in drum spre sau de la concert, dar multumita unui alt fan Iris l-am recuperat in doua zile. Publicul Iris este format din oameni de calitate, poate mai putin oameni care merg in mod uzual la concerte de rock si metal, dar cu siguranta oameni cu suflet mare ce nu se sfiesc sa ajute pe cineva la nevoie. Multumesc, Ana!
O galerie foto de la acest eveniment puteti vedea aici: http://www.letsrock.ro/reviews_Galerie+Foto+Iris+si+Voodoo+in+Jukebox+24022012_364.html
Hai cu rocku'!
In numar foarte mare, fanii celor doua trupe mai sus mentionate au spus prezent la acest eveniment. O parte din atmosfera frumoasa de la acest concert a fost asigurata de publicul minunat ce a aclamat prestatia celor de pe scena in fiecare moment.
Voodoo au dat startul distractiei si au vrajit publicul din prima secunda, asa cum doar ei pot sa o faca. A fost un concert special pentru Voodoo, mai ales ca a fost primul in compania noului lor basist, Serban (ce activeaza si in trupa White Walls). Observ ca Voodoo sunt din ce in ce mai apreciati, ceea ce ma bucura fiindca le-am urmarit evolutia in timp si sunt o trupa ce merita sa cante mereu cu sala plina.
Setlistul lor a fost format din piese proprii ("Self Destruction", "Reach For the Sky") dar si coveruri ale unor piese precum "Another Day In Paradise" (Phil Collins) sau "No Woman, No Cry" (Bob Marley). Show-ul a fost presarat cu momente inedite: Cosmin a cantat si el cu vocea, Cristi a venit de mai multe ori in fata publicului pentru reprezentatii inedite departe de tobele unde sta de obicei, a avut loc si un "duel" cu un pusti ce a batut la tobe. Concluzionand, a fost un concert excelent pentru Voodoo!
Dupa o pauza de mai bine de jumatate de ora, Iris au pasit pe scena din Jukebox. Nu degeaba sunt una dintre trupele romanesti cele mai iubite, au reusit sa faca un spectacol reusit fara nici un fel de artificii sau alte nebunii pe scena. A fost suficient sa vina si sa cante ca sa electrizeze publicul prezent la concert.
Cristi a fost intr-o forma vocala foarte buna si desi nu foarte comunicativ cu publicul, s-a dovedit a fi o prezenta carismatica pe scena. Ultima data i-am prins in concert in deschidere la Alice Cooper, unde nu am fost impresionata de prestatia lor. De Dragobete insa, muzica Iris mi-a mers la suflet si am reusit sa ma bucur de atmosfera frumoasa intretinuta de trupa. "Eu Si Cu Tine", "Baby", "Vino Pentru Totdeauna", "Noaptea" au fost doar cateva dintre piesele ce ne-au incantat in prima parte a concertului.
Din concert nu au lipsit nici "Lady In Black", "Casino", "De Vei Pleca", "Sa Nu Crezi Nimic", "Somn Bizar" sau "Pe Ape". Iris ne-au oferit cele mai bune piese ale lor, o istorie incredibila pe scena rock din Romania ce s-a reluat chiar in fata noasta.
"Floare De Iris" si "Stada Ta" au fost ultimele piese pe care le-am prins din concert, m-am retras inainte de final, rapusa de oboseala unei saptamani pline. A fost frumos, un concert ce va ramane in amintirea mea pentru totdeauna, un concert intre prieteni, un cadou ideal de Dragobete.
Multumiri speciale merg catre Blackhawk Security, care a asigurat excelent paza si la acest concert. Mai mult, ei au oferit fotografilor un spatiu dedicat in fata scenei pe tot parcursul show-ului Iris.
In nebunia zilei de vinerea trecuta am reusit performanta de a imi pierde buletinul in drum spre sau de la concert, dar multumita unui alt fan Iris l-am recuperat in doua zile. Publicul Iris este format din oameni de calitate, poate mai putin oameni care merg in mod uzual la concerte de rock si metal, dar cu siguranta oameni cu suflet mare ce nu se sfiesc sa ajute pe cineva la nevoie. Multumesc, Ana!
O galerie foto de la acest eveniment puteti vedea aici: http://www.letsrock.ro/reviews_Galerie+Foto+Iris+si+Voodoo+in+Jukebox+24022012_364.html
Hai cu rocku'!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)