Dupa multe zile ale saptamanii de muncit cate 12 ore/zi ma simt de parca nu am mai avut concediu de un secol - ceea ce este oarecum adevarat fiindca ultima zi de concediu a fost cu ocazia Sonisphere.
Ce mi-a adus trasul asta la jug din ultima perioada? Nu, inca nu mi-a facut nimeni statuie dar promovarea de anul asta o asteptam cu nerabdare si e un pas important pentru cariera mea. In plus, am luat si bonus (acum am bani de vacanta asa ca sariti cu ofertele!!!).
Acum ca m-am dat mare destul, sa va spun si reversul medaliei: ma ustura ochii care mi-s rosii de la atat stat la comp, ma doare spatele, m-am invatat sa beau cafea la greu, ma trezesc noaptea de griji si viata mea sociala din ultima vreme s-a consumat in mare parte pe chat.
Sambata ar trebui sa ma duc iar la radio sa inregistrez pentru ca data trecuta a fost un epic fail si nu am apucat sa ma "antrenez" (adica sa vorbesc la pereti) deloc.
Maine ma duc acasa si ma asteapta un mini-santier fiindca pe dragii de ai mei i-a apucat renovarea.
Somn si ganduri bune :-)
joi, 29 iulie 2010
luni, 26 iulie 2010
duminică, 25 iulie 2010
East European Motor Show 2010
In sfarsit a inceput si perioada festivalurilor montane pe care le asteptam! In acest weekend, cu motoare, cu masini sau cu trenul rockerii au luat-o spre platoul 3 Brazi de la Predeal pentru a asista la concerte rock si a se distra in stil moto!
Cand am ajuns la fest, totul era pregatit pentru distractie: gratarele sfaraiau, bautura era pe alese si pe una dintre scene canta deja trupa Voodoo. Nu am prins decat vreo 2-3 piese de la ei, dar am observat ca publicul nu se grabea deloc sa ia cu asalt scena, majoritatea facandu-si de lucru cu cate un pahar/doza de bere.
Au urmat Hellz ballz, o trupa ce a cantat numai cover-uri AC/DC. N-au sunat rau deloc, dar am preferat sa-i admir de la distanta. Au reusit sa sparga gheata in adevaratul sens al cuvantului, strangand in fata scenei o gasca mare de motociclisti. Au grabit ritmul la mai multe piese, cred ca aveau indicatii din culise sa termine mai repede :-).
Intre cantarile trupelor, pe scena cu nr. 2 au avut loc niste show-uri de striptease feminin ce au incantat privirilor domnilor motociclisti.
Trupa pop-rock Antract a urcat pe scena East European Motor Show putin dupa ora 11. Au avut chef de cantat, s-a vazut ca s-au distrat pe scena, Paur a dansat non-stop. Am recunoscut 3 piese de la ei si anume: "Esti frumoasa", "Soacra-mea" si "Carciumareasa". Nu sunt fanul lor dar au avut un spectacol bun la Predeal si publicul i-a apreciat mult.
Totusi, pentru o trupa cu o cariera de 25 de ani, mi-au lasat impresia ca ar fi putut mai mult decat pop-rockul pe care-l presteaza dar poate am eu pretentii prea mari si prea indreptate spre metal.
Trecuse bine de miezul noptii cand Trooper si-au facut aparitia pe scena, dupa un show cu 2 fete care au turat la maxim motoarele a 2 motociclete. Fanii die-hard, multi veniti tocmai din Bucuresti (ca si mine) si-au luat pozitiile strategice in primul rand.
A fost o ora si un pic de magie, asa cum numai Trooper stie sa faca. Playlist-ul a fost variat, s-au cantat piese de pe toate albumele formatiei: Cum vreau eu, Nu mai conteaza, Vlad Tepes, Old school baby, Dispari din ochii mei.
Concertul s-a terminat in stil clasic deja: Tari ca muntii, Amintiri si Strigat! Iar la bis am avut parte de un minunat cover Queen. S-a meritat sa ajung de vineri la munte, singura parere de rau fiind ca Trooper nu au cantat sambata pentru a avea un public mai numeros.
Nu am reusit sa ne trezim in timp util sa prindem parada moto si show-ul de stunt riding, noi fiind cazati in Poiana Tapului/Busteni. Dar a doua zi, pe monitoare s-a proiectat aproape non-stop spectacolul ce a lasat cu gura cascata atat motociclistii cat si pe ceilalti spectatori. Nici nu avea cum sa fie altfel, avand in vedere ca vedeta a fost Kevin Carmichael, multiplul campion mondial.
In ziua a doua lucrurile s-au miscat greu la scena cu concerte. Desi am ajuns la festival pana in ora 7, concertele au inceput abia in jur de 9, Cargo facand multiple probe de sunet. Din cauza intarzierii o parte din trupe au fost nevoite sa cante dupa ce au terminat Cargo, adica undeva in jurul orei 1 noaptea. Si mai incepea si ploaia..
Prima trupa a serii a fost Sanctuar ce au inceput cu un cover Ronnie James Dio. Grea misiune au avut, sa adune multimea dispersata in toata poiana. Nu pot sa zic ca mi-au placut foarte mult, am fost impresionata sa aflu ca ei canta de 10 ani impreuna dar cu greu au depasit barierele Banatului. Mult succes pe viitor!
Conform site-ului oficial (http://www.eastbike.ro/) trebuia sa urmeze trupe Crepuscul, probabil au fost si ei mutati dupa Cargo ca altfel nu-mi explic de ce nu au mai cantat.
Urmatorii la cantat au fost pustii de la Silver Bullet pe care intamplator ii prind in concert a 3a oara pe anul asta. Ca de fiecare data mi-au placut, sper sa aiba ocazia sa isi inregistreze piesele propri intr-un studio cat mai bun. Am vrut sa ma duc la ei dupa concert sa ii felicit dar s-au evaporat instant, singurul pe care l-am mai vazut la un moment dat a fost tobosarul lor dar deja incepuse Cargo si eram absorbita de show. Au cantat si 2 cover-uri la "Fear of the dark" si "Seek & destroy".
Veteranii Prometeu au cantat bine dar stilul lor nu prea a prins la motociclisti. Nu stiu cum de nu am auzit de trupa asta pana acum dar experienta lor s-a vazut in atitudine si muzica. Mi-au adus aminte de ai mei Chrom Dioxid din Targoviste, fiind probabil de varsta apropiata. Au incheiat cu un cover Cocaine (Eric Clapton).
La Cargo partea din fata a scenei s-a aglomerat, semn ca timisorenii sunt foarte iubiti de motociclisti. Nu degeaba au in repertoriul lor piesa "Calare pe motoare" pe care au si cantat-o la festival...
Cargo au oferit un spectacol frumos, suntetul a fost bun desi la inceput a fost nevoie de cateva reglaje, dar nici nu avea cum sa fie altfel pentru ca ei sunt Cargo si publicul canta in fata lor fiecare vers. Au fost: Anarhia, Baga-ti mintile-n cap, Batacanda, Aproape de voi, Ploaia, Calare pe motoare, Nu pot trai fara tine, Ochii din sertar, Ziua vrajitoarelor (de fapt, a fost cantat aproape tot acest albumul).
Publicul nostalgic a scandat uneori numele lui Kempes, semn ca acesta nu a fost uitat de fanii trupei. A picurat un pic in timpul concertului dar nici un fan nu s-a lasat dus din fata scenei. Noi am plecat chiar inainte de bis, de frica ploii si de oboseala care ne rapusese.
Mi-a placut la festivalul de motoare, sper sa gaseasca sustinerea necesara in continuare ca sa pastreze traditia.
Asfalt uscat si rock!
Cand am ajuns la fest, totul era pregatit pentru distractie: gratarele sfaraiau, bautura era pe alese si pe una dintre scene canta deja trupa Voodoo. Nu am prins decat vreo 2-3 piese de la ei, dar am observat ca publicul nu se grabea deloc sa ia cu asalt scena, majoritatea facandu-si de lucru cu cate un pahar/doza de bere.
Au urmat Hellz ballz, o trupa ce a cantat numai cover-uri AC/DC. N-au sunat rau deloc, dar am preferat sa-i admir de la distanta. Au reusit sa sparga gheata in adevaratul sens al cuvantului, strangand in fata scenei o gasca mare de motociclisti. Au grabit ritmul la mai multe piese, cred ca aveau indicatii din culise sa termine mai repede :-).
Intre cantarile trupelor, pe scena cu nr. 2 au avut loc niste show-uri de striptease feminin ce au incantat privirilor domnilor motociclisti.
Trupa pop-rock Antract a urcat pe scena East European Motor Show putin dupa ora 11. Au avut chef de cantat, s-a vazut ca s-au distrat pe scena, Paur a dansat non-stop. Am recunoscut 3 piese de la ei si anume: "Esti frumoasa", "Soacra-mea" si "Carciumareasa". Nu sunt fanul lor dar au avut un spectacol bun la Predeal si publicul i-a apreciat mult.
Totusi, pentru o trupa cu o cariera de 25 de ani, mi-au lasat impresia ca ar fi putut mai mult decat pop-rockul pe care-l presteaza dar poate am eu pretentii prea mari si prea indreptate spre metal.
Trecuse bine de miezul noptii cand Trooper si-au facut aparitia pe scena, dupa un show cu 2 fete care au turat la maxim motoarele a 2 motociclete. Fanii die-hard, multi veniti tocmai din Bucuresti (ca si mine) si-au luat pozitiile strategice in primul rand.
A fost o ora si un pic de magie, asa cum numai Trooper stie sa faca. Playlist-ul a fost variat, s-au cantat piese de pe toate albumele formatiei: Cum vreau eu, Nu mai conteaza, Vlad Tepes, Old school baby, Dispari din ochii mei.
Concertul s-a terminat in stil clasic deja: Tari ca muntii, Amintiri si Strigat! Iar la bis am avut parte de un minunat cover Queen. S-a meritat sa ajung de vineri la munte, singura parere de rau fiind ca Trooper nu au cantat sambata pentru a avea un public mai numeros.
Nu am reusit sa ne trezim in timp util sa prindem parada moto si show-ul de stunt riding, noi fiind cazati in Poiana Tapului/Busteni. Dar a doua zi, pe monitoare s-a proiectat aproape non-stop spectacolul ce a lasat cu gura cascata atat motociclistii cat si pe ceilalti spectatori. Nici nu avea cum sa fie altfel, avand in vedere ca vedeta a fost Kevin Carmichael, multiplul campion mondial.
In ziua a doua lucrurile s-au miscat greu la scena cu concerte. Desi am ajuns la festival pana in ora 7, concertele au inceput abia in jur de 9, Cargo facand multiple probe de sunet. Din cauza intarzierii o parte din trupe au fost nevoite sa cante dupa ce au terminat Cargo, adica undeva in jurul orei 1 noaptea. Si mai incepea si ploaia..
Prima trupa a serii a fost Sanctuar ce au inceput cu un cover Ronnie James Dio. Grea misiune au avut, sa adune multimea dispersata in toata poiana. Nu pot sa zic ca mi-au placut foarte mult, am fost impresionata sa aflu ca ei canta de 10 ani impreuna dar cu greu au depasit barierele Banatului. Mult succes pe viitor!
Conform site-ului oficial (http://www.eastbike.ro/) trebuia sa urmeze trupe Crepuscul, probabil au fost si ei mutati dupa Cargo ca altfel nu-mi explic de ce nu au mai cantat.
Urmatorii la cantat au fost pustii de la Silver Bullet pe care intamplator ii prind in concert a 3a oara pe anul asta. Ca de fiecare data mi-au placut, sper sa aiba ocazia sa isi inregistreze piesele propri intr-un studio cat mai bun. Am vrut sa ma duc la ei dupa concert sa ii felicit dar s-au evaporat instant, singurul pe care l-am mai vazut la un moment dat a fost tobosarul lor dar deja incepuse Cargo si eram absorbita de show. Au cantat si 2 cover-uri la "Fear of the dark" si "Seek & destroy".
Veteranii Prometeu au cantat bine dar stilul lor nu prea a prins la motociclisti. Nu stiu cum de nu am auzit de trupa asta pana acum dar experienta lor s-a vazut in atitudine si muzica. Mi-au adus aminte de ai mei Chrom Dioxid din Targoviste, fiind probabil de varsta apropiata. Au incheiat cu un cover Cocaine (Eric Clapton).
La Cargo partea din fata a scenei s-a aglomerat, semn ca timisorenii sunt foarte iubiti de motociclisti. Nu degeaba au in repertoriul lor piesa "Calare pe motoare" pe care au si cantat-o la festival...
Cargo au oferit un spectacol frumos, suntetul a fost bun desi la inceput a fost nevoie de cateva reglaje, dar nici nu avea cum sa fie altfel pentru ca ei sunt Cargo si publicul canta in fata lor fiecare vers. Au fost: Anarhia, Baga-ti mintile-n cap, Batacanda, Aproape de voi, Ploaia, Calare pe motoare, Nu pot trai fara tine, Ochii din sertar, Ziua vrajitoarelor (de fapt, a fost cantat aproape tot acest albumul).
Publicul nostalgic a scandat uneori numele lui Kempes, semn ca acesta nu a fost uitat de fanii trupei. A picurat un pic in timpul concertului dar nici un fan nu s-a lasat dus din fata scenei. Noi am plecat chiar inainte de bis, de frica ploii si de oboseala care ne rapusese.
Mi-a placut la festivalul de motoare, sper sa gaseasca sustinerea necesara in continuare ca sa pastreze traditia.
Asfalt uscat si rock!
Weekend moto
Asa cum va aratam in postul anterior, am fost la East European Motor Show la Predeal weekendul asta. Dar pana la cronica de concert, se merita sa fac cateva multumiri si precizari.
Si pentru ca am zis de multumiri, aici am o lista lunga de oameni fara de care weekendul meu motociclistic ar fi fost doar un alt weekend petrecut in Bucuresti.
In ordine cronologica: vreau sa le multumesc Iuliei si lui Cezar pentru drum (care a fost foarte aglomerat si ne-a scos cateva fire albe la toti), pentru coloana sonora asigurata de Pagan's mind, Porcupine Tree si Marillion si nu in ultimul rand, pentru acreditarile pentru festival.
Vreau sa ii multumesc Balaurului pentru food&drink din prima seara care s-au nimerit la fix cand am avut nevoie. In plus, un alt multumesc pentru muzica tuturor Trooper-ilor mai ales ca pentru ei am facut efortul sa ajung de vineri la fest.
Apoi, un mare thank you merge la Sasa care m-a cazat, mi-a dat sa mananc, m-a plimbat..ce sa mai vorbim, a fost gazda perfecta :-). Mai tre sa spal multe vase si sa cotizez in multe sute de Absolut ca sa recompensez Ursu :*.
Ce-a fost fain weekendul asta? Aerul de munte, concertele rock, gratarul, pantalonii mei metal, somnul scurt de fiecare data din mansarda uriasa cu vedere pe toate partile la munti, cutu alb, kurtosul cu nuca, board game-ul la care m-au facut praf a doua oara, bomboanele Heidi cu tiramisu si in final, lipsa internetului (pe care-l aveam la dispozitie dar de care a avut grija Sasa sa ma tina departe).
Urmeaza si cronica de concert. Stay tuned!
Si pentru ca am zis de multumiri, aici am o lista lunga de oameni fara de care weekendul meu motociclistic ar fi fost doar un alt weekend petrecut in Bucuresti.
In ordine cronologica: vreau sa le multumesc Iuliei si lui Cezar pentru drum (care a fost foarte aglomerat si ne-a scos cateva fire albe la toti), pentru coloana sonora asigurata de Pagan's mind, Porcupine Tree si Marillion si nu in ultimul rand, pentru acreditarile pentru festival.
Vreau sa ii multumesc Balaurului pentru food&drink din prima seara care s-au nimerit la fix cand am avut nevoie. In plus, un alt multumesc pentru muzica tuturor Trooper-ilor mai ales ca pentru ei am facut efortul sa ajung de vineri la fest.
Apoi, un mare thank you merge la Sasa care m-a cazat, mi-a dat sa mananc, m-a plimbat..ce sa mai vorbim, a fost gazda perfecta :-). Mai tre sa spal multe vase si sa cotizez in multe sute de Absolut ca sa recompensez Ursu :*.
Ce-a fost fain weekendul asta? Aerul de munte, concertele rock, gratarul, pantalonii mei metal, somnul scurt de fiecare data din mansarda uriasa cu vedere pe toate partile la munti, cutu alb, kurtosul cu nuca, board game-ul la care m-au facut praf a doua oara, bomboanele Heidi cu tiramisu si in final, lipsa internetului (pe care-l aveam la dispozitie dar de care a avut grija Sasa sa ma tina departe).
Urmeaza si cronica de concert. Stay tuned!
joi, 22 iulie 2010
miercuri, 21 iulie 2010
Thalia
Ieri m-am intalnit cu niste prietene bune si la propunerea uneia dintre ele am mers sa sporovaim la Restaurantul Thalia. Nu o sa va spun acum ce am sporovait noi timp de mai bine de 3 ore, in schimb o sa va recomand acest restaurant care a fost o surpriza placuta pentru mine.
Restaurantul Thalia se afla pe Str. Sevastopol nr. 8, peste drum de McDonald's-ul de pe Buzesti. Servirea a fost prompta, vinul casei bun bun si mancarea divina (btw, a venit si foarte repede). Cu ce ne-am desfatat noi: quesadilla, paste, salata de vinete si placinta cu branza dulce si stafide. Toate si-au meritat cu prisosinta banii, bani care nu au fost multi deloc (preturile sunt normale, mai ales avand in vedere zona in care se afla restaurantul).
Ma bucur ca in sfarsit pot sa laud si eu un restaurant din Bucuresti si mai mult, pot sa il recomand fara sa am emotii.
Restaurantul Thalia se afla pe Str. Sevastopol nr. 8, peste drum de McDonald's-ul de pe Buzesti. Servirea a fost prompta, vinul casei bun bun si mancarea divina (btw, a venit si foarte repede). Cu ce ne-am desfatat noi: quesadilla, paste, salata de vinete si placinta cu branza dulce si stafide. Toate si-au meritat cu prisosinta banii, bani care nu au fost multi deloc (preturile sunt normale, mai ales avand in vedere zona in care se afla restaurantul).
Ma bucur ca in sfarsit pot sa laud si eu un restaurant din Bucuresti si mai mult, pot sa il recomand fara sa am emotii.
luni, 19 iulie 2010
Angels singing in hell
Carry your cross and I'll carry mine
Dig your own hole and you'll be fine
Build your own tower until heavens devour
Your very last hour...
The wings of heaven are descending
The touch of her naked skin's amending
The skies will collide
Only for a little while
And it will take us through the night
Dig your own hole and you'll be fine
Build your own tower until heavens devour
Your very last hour...
The wings of heaven are descending
The touch of her naked skin's amending
The skies will collide
Only for a little while
And it will take us through the night
duminică, 18 iulie 2010
Let's rock
Ieri am fost la prima proba de inregistrari pentru emisiunea de la radio. Pe cat de multe aveam in minte cand am ajuns acolo, pe atatea le-am uitat cand m-am vazut pusa in fata microfonului.
A fost groaznic de ciudat si pana la urma mi-am facut un text si m-am pus pe citit. E GREU!!! Ah si era destul de aiurea si sa ma abtin sa nu rad mai tot timpul :-)). N-o sa fac in viata mea un live!
Marius a fost multumit de rezultatul final inainte de a-l mixa dar eu inca am dubii privind calitatea partilor pe care le-am tras. O sa incerc sa fac ceva exercitii p-acasa (sa vorbesc la pereti..) si o sa vedem ce mai mesterim saptamana viitoare sau peste 2 saptamani.
In alta ordine de idei, se apropie cu pasi repezi perioada festivalurilor alea multe pe care vreau sa le bifez. Programul de bataie este urmatorul:
23 - 24 iulie - East European Motor Show la Predeal
7 - 9 august - OST Mountain Fest la Busteni
13 - 14 august - Artmania la Sibiu
15 august - Iron Maiden La Cluj
27 - 29 august - cLoverFest la Muscel
Fingers crossed & c'ya all there!
A fost groaznic de ciudat si pana la urma mi-am facut un text si m-am pus pe citit. E GREU!!! Ah si era destul de aiurea si sa ma abtin sa nu rad mai tot timpul :-)). N-o sa fac in viata mea un live!
Marius a fost multumit de rezultatul final inainte de a-l mixa dar eu inca am dubii privind calitatea partilor pe care le-am tras. O sa incerc sa fac ceva exercitii p-acasa (sa vorbesc la pereti..) si o sa vedem ce mai mesterim saptamana viitoare sau peste 2 saptamani.
In alta ordine de idei, se apropie cu pasi repezi perioada festivalurilor alea multe pe care vreau sa le bifez. Programul de bataie este urmatorul:
23 - 24 iulie - East European Motor Show la Predeal
7 - 9 august - OST Mountain Fest la Busteni
13 - 14 august - Artmania la Sibiu
15 august - Iron Maiden La Cluj
27 - 29 august - cLoverFest la Muscel
Fingers crossed & c'ya all there!
joi, 15 iulie 2010
luni, 12 iulie 2010
Travel with me (part II)
Ramanem tot la Austria si de data asta dar ne vom intrepta spre o zona ceva mai muntoasa. Oraselul de care o sa va povestesc azi este Innsbruck.
In Innsbruck am fost in martie 2008, prin bunavointa corportiei care pe vremea aia o ducea bine de tot financiar vorbind. Desi nu am stat decat 3 zile, m-am indragostit iremediabil de zona Tirol si de acest mic orasel pitoresc.
Innsbruck este un oras in apropiere de mai cunoscutul Salzburg, un oras universitar, un oras turistic aflat intre munti (Alpi, unde se schiaza din septembrie-octombrie si pana in iunie). Este aer curat, oriunde privesti este munte, curat ca in palma si toata lumea iti zambeste.
Am zburat din nou cu Austrian Airlines, chiar si intern in Austria unde am mers cu un avion cu elice (cred ca avea doar vreo 30-40 de locuri jucaria!). De "campat" am stat aici unde patul propriu si personal era cam atat - arata asa sifonat ca nu m-am putut abtine si m-am apucat sa topai in el (da, in picioare):
In prima zi am ajuns foarte tarziu si in afara de welcome party, mancare si vin nu am prestat nimic. Ah corectie, de fapt se pare ca am si dansat:
A doua zi trebuia sa mergem la patinoar dar cum ploua si toata treaba era in aer liber, s-a schimbat un pic programul. Am mers la Swarovski Kristallwelten. Muzeul este impartit in camere, fiecare avand un specific anume, o culoare, un miros. O experienta cu adevarat interesanta. Bineinteles ca n-am ratat sansa sa ma pozez langa un zid de cristale:
Tot acolo era scris pe un afis urmatorul citat:
"One day Painting met Music...and they fell in Love. They had 55 million crystal children, all different from each other.
This work grows out of a place halfway between a painting which stands still in space and music which changes in time: it is an experience of change in four dimensions.
Always slowly changing: never quite still."
Nu e greu de ghicit ca vizita la muzeu se termina intr-un imens magazin de bijuterii (unde am pierdut vreo ora cu ochii dupa cristale, pana la urma mi-am luat un medalion cu delfin si niste cercei cu stelute). Cand ne-am intors in oras, am plecat la o plimbare pe stradutele pitoresti:
Seara am pus-o iar de o mica petrecere cu colegii dar momentul culminant al excursiei a fost pentru mine a doua zi de dimineata cand m-am uitat pe geamul de la etajul 8 al hotelului si am vazut privelistea asta (this could be heaven, you know):
Jumatate de zi am avut-o libera si am hoinarit prin oras, pe strazi, pur si simplu m-am uitat la oameni, am vazut cladirea cu acoperis de aur, am admirat arhitectuara, domul Sf. Jakob, raul Inn.
Dup-amiaza am avut un program impus dar nu mi-a parut rau nici o secunda. Am urcat la Seegrube Nordpark (o cabana de la 1.905 m) unde se schia si de unde se vedea tot orasul. Acolo ne-am dat cu sania, am tras cu pusca (de jucarie!), am alergat in zapada si ne-am dat chiar si-o tura cu snowmobilul. Totul s-a incheiat cum altfel decat cu o mare petrecere? Vin fiert, dansat in jurul unui foc de tabara, eu cu momentul meu cu Metallica (evident ca a fost vorba despre Nothing else matters, care a facut sens intr-un mod genial in seara aia).
In ultima zi a plouat, parca stia si cerul ca noi plecam acasa. Cam asa s-a incheiat aventura mea de 3 zile in Alpi..:-)
In Innsbruck am fost in martie 2008, prin bunavointa corportiei care pe vremea aia o ducea bine de tot financiar vorbind. Desi nu am stat decat 3 zile, m-am indragostit iremediabil de zona Tirol si de acest mic orasel pitoresc.
Innsbruck este un oras in apropiere de mai cunoscutul Salzburg, un oras universitar, un oras turistic aflat intre munti (Alpi, unde se schiaza din septembrie-octombrie si pana in iunie). Este aer curat, oriunde privesti este munte, curat ca in palma si toata lumea iti zambeste.
Am zburat din nou cu Austrian Airlines, chiar si intern in Austria unde am mers cu un avion cu elice (cred ca avea doar vreo 30-40 de locuri jucaria!). De "campat" am stat aici unde patul propriu si personal era cam atat - arata asa sifonat ca nu m-am putut abtine si m-am apucat sa topai in el (da, in picioare):
In prima zi am ajuns foarte tarziu si in afara de welcome party, mancare si vin nu am prestat nimic. Ah corectie, de fapt se pare ca am si dansat:
A doua zi trebuia sa mergem la patinoar dar cum ploua si toata treaba era in aer liber, s-a schimbat un pic programul. Am mers la Swarovski Kristallwelten. Muzeul este impartit in camere, fiecare avand un specific anume, o culoare, un miros. O experienta cu adevarat interesanta. Bineinteles ca n-am ratat sansa sa ma pozez langa un zid de cristale:
Tot acolo era scris pe un afis urmatorul citat:
"One day Painting met Music...and they fell in Love. They had 55 million crystal children, all different from each other.
This work grows out of a place halfway between a painting which stands still in space and music which changes in time: it is an experience of change in four dimensions.
Always slowly changing: never quite still."
Nu e greu de ghicit ca vizita la muzeu se termina intr-un imens magazin de bijuterii (unde am pierdut vreo ora cu ochii dupa cristale, pana la urma mi-am luat un medalion cu delfin si niste cercei cu stelute). Cand ne-am intors in oras, am plecat la o plimbare pe stradutele pitoresti:
Seara am pus-o iar de o mica petrecere cu colegii dar momentul culminant al excursiei a fost pentru mine a doua zi de dimineata cand m-am uitat pe geamul de la etajul 8 al hotelului si am vazut privelistea asta (this could be heaven, you know):
Jumatate de zi am avut-o libera si am hoinarit prin oras, pe strazi, pur si simplu m-am uitat la oameni, am vazut cladirea cu acoperis de aur, am admirat arhitectuara, domul Sf. Jakob, raul Inn.
Dup-amiaza am avut un program impus dar nu mi-a parut rau nici o secunda. Am urcat la Seegrube Nordpark (o cabana de la 1.905 m) unde se schia si de unde se vedea tot orasul. Acolo ne-am dat cu sania, am tras cu pusca (de jucarie!), am alergat in zapada si ne-am dat chiar si-o tura cu snowmobilul. Totul s-a incheiat cum altfel decat cu o mare petrecere? Vin fiert, dansat in jurul unui foc de tabara, eu cu momentul meu cu Metallica (evident ca a fost vorba despre Nothing else matters, care a facut sens intr-un mod genial in seara aia).
In ultima zi a plouat, parca stia si cerul ca noi plecam acasa. Cam asa s-a incheiat aventura mea de 3 zile in Alpi..:-)
Furia Roja
Cu greu, echipa spaniola de fotbal cu care v-am spus aici ca tin a castigat Campionatul Mondial!
As fi pus o poza cu Casillas ridicand cupa, dar chestia asta o sa se intample in urmatoarele 10 minute.
Bravo Furia Roja!
duminică, 11 iulie 2010
Travel with me (part I)
Aveam de multa vreme in cap ideea sa impartasesc cu voi pareri si impresii despre locurile pe care le-am vizitat (din afara Romaniei). Pentru ca mi-am dat seama ca in timp voi uita ce am vazut pe unde m-am plimbat, asta este si un exercitiu de memorie pentru mine. O sa incerc sa scriu cat mai detaliat posibil si sper sa va ofer cate un pont pentru calatoriile voastre.
Primul stop este Viena.
In Viena am fost in 2007, impreuna cu familia mea. Excursia ne-am facut-o singuri, ne-am luat biletele de avion de la Austrian Airlines si ne-am facut o rezervare la hotel pe booking.com in zona Universitatii din Viena. Recomand calduros booking.com, ai mei parintii si alte rude rezervand frecvent hoteluri pe acest site, nu au avut niciodata vreo problema cu rezervarile!
Le-am dat ceva emotii alor mei cu o seara inainte de plecare, mi se facuse groaznic de rau si au fost nevoiti sa ma duca la spital la urgente dar pana a doua zi de dimineata mi-am revenit si am decis sa plec in excursie (a fost o idee inspirata fiindca nu am mai avut probleme de sanatate cat am stat acolo).
Drumul cu avionul a fost lin dar eu tot am avut o senzatie ciudata tot timpul cat am fost in zbor (cum o numesc eu, senzatia "a te afla intr-o cutie de metal pe cer"). De la aeroport am luat un taxi pana in centru (din cate imi amintesc ne-a costat vreo 30 de euro), am ajuns la cazare si am lasat toate bagajele acolo in mijlocul camerei.
Vremea era superba asa ca am luat-o pe jos pana in centru. Pana sa ajungem in centru ne-am oprit la un restaurant sa mancam ceva, taica-miu fiind foarte mandru ca stia cateva cuvinte in germana si nu a ratat ocazia sa le foloseasca (in plus era foarte fericit ca putea sa bea bere nefiind cu masina).
Am mers pe jos pana la Stephansplatz unde era intesat de turisti:
Ne-am plimbat pe stradute, am admirat si Opera de afara, am vizitat si un parc (din pacate nu-mi amintesc numele lui). Era trecut de jumatatea lunii septembrie si Viena era plina de flori si culoare:
A doua zi am facut o plimbare luuunga pe Mariahilferstrasse (cea mai cunoscuta strada cu magazine din Viena) iar apoi am facut o vizita muzeului cu fluturi vii (Schmetterling House) din incinta palatului Hofburg.
Mie mi-a placut foarte mult la fluturi, acolo fiind amenajata o sera in care mii de fluturi se plimba pe copaci si flori si sa aseaza chiar si pe tine. Daca n-ai frica de insecte prietenoase, eu iti recomand sa vizitezi casa fluturilor din Viena. O parte din fluturii care se gaseau acolo ii vedeti mai jos:
Dupa fluturi, am stat un pic in parcul palatului Hofburg pe o banca dupa care am facut o plimbare lunga pana acasa. Seara am mers la un restaurant numit Centimeter un local cu specific austriac unde se mananca foarte bine. Pe parcursul vizitei noastre in Viena am revenit la acest restaurant unde servirea, mancare si chiar si preturile erau imbatabile.
In a treia zi de Viena am luat autobuzul pana la palatul Belvedere. Mi-a placut foarte mult, este cu siguranta un loc de neratat pentru turisti. Gradinile sunt superbe dar asta deja a devenit un lucru valabil pentru toata Viena. Acesta este palatul Belvedere:
Tot in zona palatului Belvedere, am gasit o arteziana care in lumina soarelui facea un curcubeu superb. Zici ca era din alta lume:
Imediat dupa, am plecat spre parcul de distractii Prater unde nu stiu din ce motiv nu era foarte aglomerat si majoritatea chestiilor in care puteai sa te dai erau inchise. Ne-am dat doar in roata cea mare care ofera o priveliste foarte frumoasa a Vienei.
Am uitat sa mentionez dar noi ne-am luat un fel de abonament pe cateva zile special pentru turisti, abonament ce includea accesul in toate mijloacele de transport (autobuze si metrou) si multe reduceri la obiectivele turistice. Calculcand cat ne-ar fi costat separat toate plimbarile si intrarile la muzee, cu siguranta abonamentul asta si-a meritat banii (cred ca costa aproximativ 20 de euro pentru 3 zile, nu mai stiu exact).
Dupa Prater ne-am indreptat spre partea noua a Vienei, centrul afacerilor unde este si cladirea ONU. Cred ca era sambata sau duminica fiindca nu era foarte aglomerata zona. Ne-am urcat intr-o cladire foarte inalta (e posibil sa fi fost un turn de televiziune). Ce am vazut de sus? Dunarea:
De-acolo am luat metroul spre casa dupa care am iesit la o plimbare in zona primariei (Rathaus).
A patra zi in Viena a fost dedicata exclusiv vizitarii palatului Schonbrunn si toate muzeele si gradinile aferente (inclusiv gradina zoologica). Daca aveti o zi intreaga sa sacrificati pentru acest palat, eu zic ca merita cu prisosinta. Noi ne-am luat un all-inclusive-pass care ne-a facilitat intrarea in toate locurile posibile de acolo.
Mi-a placut enorm gradina zoologica (este de departe cea mai mare si mai frumoasa pe care am vazut-o pana acum) si chiar daca e dureros uneori sa vezi animalele in custi, parca aici se vedea un anume respect pentru animale. Aici am vazut si prima si singura data un ursulet panda (vedeti ce urechiuse dragalase are):
Dupa atata vizitat, urmatoarea zi am dedicat-o cumparaturilor. Tata s-a cam plictisit dar a mai baut o cafea, o bere, ne-a mai facut cate o poza si s-a dus si ziua asta. Seara am mai facut o plimbare prin centru, am mancat cate o portie de Sachertorte, prajitura traditionala care noua ne-a placut mult mult si in final ne-am dus la hotel.
In ultima zi ne-am facut bagajele si ne-am indreptat nostalgici catre aeroport..
Primul stop este Viena.
In Viena am fost in 2007, impreuna cu familia mea. Excursia ne-am facut-o singuri, ne-am luat biletele de avion de la Austrian Airlines si ne-am facut o rezervare la hotel pe booking.com in zona Universitatii din Viena. Recomand calduros booking.com, ai mei parintii si alte rude rezervand frecvent hoteluri pe acest site, nu au avut niciodata vreo problema cu rezervarile!
Le-am dat ceva emotii alor mei cu o seara inainte de plecare, mi se facuse groaznic de rau si au fost nevoiti sa ma duca la spital la urgente dar pana a doua zi de dimineata mi-am revenit si am decis sa plec in excursie (a fost o idee inspirata fiindca nu am mai avut probleme de sanatate cat am stat acolo).
Drumul cu avionul a fost lin dar eu tot am avut o senzatie ciudata tot timpul cat am fost in zbor (cum o numesc eu, senzatia "a te afla intr-o cutie de metal pe cer"). De la aeroport am luat un taxi pana in centru (din cate imi amintesc ne-a costat vreo 30 de euro), am ajuns la cazare si am lasat toate bagajele acolo in mijlocul camerei.
Vremea era superba asa ca am luat-o pe jos pana in centru. Pana sa ajungem in centru ne-am oprit la un restaurant sa mancam ceva, taica-miu fiind foarte mandru ca stia cateva cuvinte in germana si nu a ratat ocazia sa le foloseasca (in plus era foarte fericit ca putea sa bea bere nefiind cu masina).
Am mers pe jos pana la Stephansplatz unde era intesat de turisti:
Ne-am plimbat pe stradute, am admirat si Opera de afara, am vizitat si un parc (din pacate nu-mi amintesc numele lui). Era trecut de jumatatea lunii septembrie si Viena era plina de flori si culoare:
A doua zi am facut o plimbare luuunga pe Mariahilferstrasse (cea mai cunoscuta strada cu magazine din Viena) iar apoi am facut o vizita muzeului cu fluturi vii (Schmetterling House) din incinta palatului Hofburg.
Mie mi-a placut foarte mult la fluturi, acolo fiind amenajata o sera in care mii de fluturi se plimba pe copaci si flori si sa aseaza chiar si pe tine. Daca n-ai frica de insecte prietenoase, eu iti recomand sa vizitezi casa fluturilor din Viena. O parte din fluturii care se gaseau acolo ii vedeti mai jos:
Dupa fluturi, am stat un pic in parcul palatului Hofburg pe o banca dupa care am facut o plimbare lunga pana acasa. Seara am mers la un restaurant numit Centimeter un local cu specific austriac unde se mananca foarte bine. Pe parcursul vizitei noastre in Viena am revenit la acest restaurant unde servirea, mancare si chiar si preturile erau imbatabile.
In a treia zi de Viena am luat autobuzul pana la palatul Belvedere. Mi-a placut foarte mult, este cu siguranta un loc de neratat pentru turisti. Gradinile sunt superbe dar asta deja a devenit un lucru valabil pentru toata Viena. Acesta este palatul Belvedere:
Tot in zona palatului Belvedere, am gasit o arteziana care in lumina soarelui facea un curcubeu superb. Zici ca era din alta lume:
Imediat dupa, am plecat spre parcul de distractii Prater unde nu stiu din ce motiv nu era foarte aglomerat si majoritatea chestiilor in care puteai sa te dai erau inchise. Ne-am dat doar in roata cea mare care ofera o priveliste foarte frumoasa a Vienei.
Am uitat sa mentionez dar noi ne-am luat un fel de abonament pe cateva zile special pentru turisti, abonament ce includea accesul in toate mijloacele de transport (autobuze si metrou) si multe reduceri la obiectivele turistice. Calculcand cat ne-ar fi costat separat toate plimbarile si intrarile la muzee, cu siguranta abonamentul asta si-a meritat banii (cred ca costa aproximativ 20 de euro pentru 3 zile, nu mai stiu exact).Dupa Prater ne-am indreptat spre partea noua a Vienei, centrul afacerilor unde este si cladirea ONU. Cred ca era sambata sau duminica fiindca nu era foarte aglomerata zona. Ne-am urcat intr-o cladire foarte inalta (e posibil sa fi fost un turn de televiziune). Ce am vazut de sus? Dunarea:
De-acolo am luat metroul spre casa dupa care am iesit la o plimbare in zona primariei (Rathaus).A patra zi in Viena a fost dedicata exclusiv vizitarii palatului Schonbrunn si toate muzeele si gradinile aferente (inclusiv gradina zoologica). Daca aveti o zi intreaga sa sacrificati pentru acest palat, eu zic ca merita cu prisosinta. Noi ne-am luat un all-inclusive-pass care ne-a facilitat intrarea in toate locurile posibile de acolo.
Mi-a placut enorm gradina zoologica (este de departe cea mai mare si mai frumoasa pe care am vazut-o pana acum) si chiar daca e dureros uneori sa vezi animalele in custi, parca aici se vedea un anume respect pentru animale. Aici am vazut si prima si singura data un ursulet panda (vedeti ce urechiuse dragalase are):
Dupa atata vizitat, urmatoarea zi am dedicat-o cumparaturilor. Tata s-a cam plictisit dar a mai baut o cafea, o bere, ne-a mai facut cate o poza si s-a dus si ziua asta. Seara am mai facut o plimbare prin centru, am mancat cate o portie de Sachertorte, prajitura traditionala care noua ne-a placut mult mult si in final ne-am dus la hotel.
In ultima zi ne-am facut bagajele si ne-am indreptat nostalgici catre aeroport..
Narcisista
Cateva poze cu yours truly din seria celei pe care o tin de multe luni la avatar pe Ymess:
Autorul este bineinteles prietenul Miluta! Merci :D
Autorul este bineinteles prietenul Miluta! Merci :D
sâmbătă, 10 iulie 2010
Shopping
Nu stiu daca am mai scris pana acum pe blog de aceasta pasiune a mea (totusi cred ca nu) dar trebuie sa recunosc public ca sunt oarecum dependenta de cumparaturi. Cel mai mult imi place sa-mi iau haine, la capitolul pantofi eu nefiind foarte pretentioasa.
Stiu ca arunc o groaza de bani pe fereastra, ca deja am o reala problema cu depozitarea, ca uneori imi iau haine si nu le port niciodata dar asa sunt eu. In ultima vreme m-am autoeducat oarecum sa ma duc la cumparaturi doar cand am nevoie de ceva anume si sa nu ma duc aiurea sa window shop (e drept ca nici timpul nu-mi permite sa mai umblu).
Azi am reusit sa ajung in noua locatie unde s-a mutat magazinul Black Widow si am avut noroc ca am gasit acolo pantalonii care-i vroiam de multa vreme. Sunt foarte mandra de noua achizitie (poza e de pe site-ul magazinului):
Sunt rock, imi vin ca turnati si abia astept urmatorul concert sa ii imbrac. O sa trebuiasca sa ii scurtez un pic dar eu asa patesc cu toti pantalonii..
In final, va recomand cu caldura magazinul Black Widow de la care eu mi-am mai luat un corset acu ceva vreme (si este in continuare intr-o stare foarte buna!).
Stiu ca arunc o groaza de bani pe fereastra, ca deja am o reala problema cu depozitarea, ca uneori imi iau haine si nu le port niciodata dar asa sunt eu. In ultima vreme m-am autoeducat oarecum sa ma duc la cumparaturi doar cand am nevoie de ceva anume si sa nu ma duc aiurea sa window shop (e drept ca nici timpul nu-mi permite sa mai umblu).
Azi am reusit sa ajung in noua locatie unde s-a mutat magazinul Black Widow si am avut noroc ca am gasit acolo pantalonii care-i vroiam de multa vreme. Sunt foarte mandra de noua achizitie (poza e de pe site-ul magazinului):
Sunt rock, imi vin ca turnati si abia astept urmatorul concert sa ii imbrac. O sa trebuiasca sa ii scurtez un pic dar eu asa patesc cu toti pantalonii..
In final, va recomand cu caldura magazinul Black Widow de la care eu mi-am mai luat un corset acu ceva vreme (si este in continuare intr-o stare foarte buna!).
Alive and kicking
Ieri, datorita mutarii biroului, m-am trezit in mijlocul zilei libera si fara nici un plan. Ce senzatie ciudata, sa fie vineri la pranz si eu sa nu fiu la munca.
"Problema" s-a rezolvat repede fiindca m-am dus pe la Sasa sa asist la procesul de colorare al suvitei ei in verde. A fost pretty funny.
Azi noapte am visat frumos si am dormit vreo 10 ore, ce bine e in weekend. Mi-a fost lene sa mai bat drumul pana la Targoviste asa ca tre sa-mi ocup timpul cumva prin orasul prafuit si mohorat. Vara asta e ciudata..
Mai e un pic pana la East European Motor Show unde sper sa ajung si eu. Trupele de pe afis sunt: Trooper, Cargo, Antract, 9.7 Richter, Tiarra, True mind, Black Jack, Silver Bullet, Up to eleven, Inopia, R.U.S.T., Voodoo, Sanctuar, Dirty Shirt. Meet you there!
"Problema" s-a rezolvat repede fiindca m-am dus pe la Sasa sa asist la procesul de colorare al suvitei ei in verde. A fost pretty funny.
Azi noapte am visat frumos si am dormit vreo 10 ore, ce bine e in weekend. Mi-a fost lene sa mai bat drumul pana la Targoviste asa ca tre sa-mi ocup timpul cumva prin orasul prafuit si mohorat. Vara asta e ciudata..
Mai e un pic pana la East European Motor Show unde sper sa ajung si eu. Trupele de pe afis sunt: Trooper, Cargo, Antract, 9.7 Richter, Tiarra, True mind, Black Jack, Silver Bullet, Up to eleven, Inopia, R.U.S.T., Voodoo, Sanctuar, Dirty Shirt. Meet you there!
joi, 8 iulie 2010
Ce mai citesc in ultima vreme
Mi-am cumparat 2 carti de la Saptamana Financiara acu vreo 3 saptamani si printre picaturi am reusit sa termin una dintre ele in weekend (am avut un program incredibil de incarcat).
Cea pe care am citit-o se numeste "Confesiunile unui cap al mafiei" si desi subiectul in sine a fost foarte interesant, felul in care e scrisa m-a dezamagit. Mi s-a parut ca autorul nu are nici un fel de talent la scris, avand de cele mai multe ori o abordare mult prea jurnalistica. In fine, daca mai cunoasteti carti (bune in special) despre subiectul asta, please share.
Pana sa ma apuc de a doua carte m-am vazut in weekend cu Cris si mi-a imprumutat o biografie AC/DC de care am fost atrasa imediat. Sunt pe la pagina 82 si inca nu a fost povestita nici o intamplare care sa-mi ramana intiparita in minte. In fine, abia sunt pe la anul 1977 asa ca poate in viitor o sa am parte si de alte povesti mai incitante. Sa fie oare faptul ca am citit biografia Motley Crue motivul pentru care ma astept la nebunii si din partea celor de la AC/DC?
In fine, azi nu prea aveam chef de povesti cu AC/DC asa ca am trecut la cartea nr. 2 de la Saptamana Financiara. Cartea in cauza este Che Guevara - Viata unui mit si sunt la pagina 44. Imi place stilul (thumbs up!) si am aflat deja o gramada de chestii interesante.
Acum o sa ma intorc la citit :-).
Cea pe care am citit-o se numeste "Confesiunile unui cap al mafiei" si desi subiectul in sine a fost foarte interesant, felul in care e scrisa m-a dezamagit. Mi s-a parut ca autorul nu are nici un fel de talent la scris, avand de cele mai multe ori o abordare mult prea jurnalistica. In fine, daca mai cunoasteti carti (bune in special) despre subiectul asta, please share.
Pana sa ma apuc de a doua carte m-am vazut in weekend cu Cris si mi-a imprumutat o biografie AC/DC de care am fost atrasa imediat. Sunt pe la pagina 82 si inca nu a fost povestita nici o intamplare care sa-mi ramana intiparita in minte. In fine, abia sunt pe la anul 1977 asa ca poate in viitor o sa am parte si de alte povesti mai incitante. Sa fie oare faptul ca am citit biografia Motley Crue motivul pentru care ma astept la nebunii si din partea celor de la AC/DC?
In fine, azi nu prea aveam chef de povesti cu AC/DC asa ca am trecut la cartea nr. 2 de la Saptamana Financiara. Cartea in cauza este Che Guevara - Viata unui mit si sunt la pagina 44. Imi place stilul (thumbs up!) si am aflat deja o gramada de chestii interesante.
Acum o sa ma intorc la citit :-).
marți, 6 iulie 2010
Romania is my country..
Conform Realitatea.net se pare ca doar 67% dintre elevii romani au promovat examenul de bacalaureat anul acesta in sesiunea de vara.
Nu stiu voi ce parere aveti de stirea asta dar pe mine ma sperie in adevaratul sens al cuvantului. Dupa ce ca traim intr-o tara cu nivelul de trai sub nivelul marii, devine parca iminenta si invazia analfabetilor.
Vina pentru situatia de fata este probabil undeva la mijloc intre elevii care nu au vointa sa invate, profesorii care nu isi dau interesul sa ii scoleasca si parintii care pur si simplu sunt niste straini in viata propriilor copii.
Pe zi ce trece devin tot mai convinsa de ideea de a pleca din Romania. Pentru ca aici e o jungla.
Nu stiu voi ce parere aveti de stirea asta dar pe mine ma sperie in adevaratul sens al cuvantului. Dupa ce ca traim intr-o tara cu nivelul de trai sub nivelul marii, devine parca iminenta si invazia analfabetilor.
Vina pentru situatia de fata este probabil undeva la mijloc intre elevii care nu au vointa sa invate, profesorii care nu isi dau interesul sa ii scoleasca si parintii care pur si simplu sunt niste straini in viata propriilor copii.
Pe zi ce trece devin tot mai convinsa de ideea de a pleca din Romania. Pentru ca aici e o jungla.
Ace si culoare in piele
De ce? De ce am ales eu sa-mi colorez pielea din dotare si sa-mi fac niste insemne vesnice? Frumoase, urate, le-am ales in deplina cunostiinta de cauza si sunt aici sa ramana.
Antecedente
Ceva antecedente cu acele am avut eu pe la 18 ani cand am ales sa-mi fac o gaura in spranceana stanga. M-a tinut vreo 3 ani, de fapt l-as mai fi tinut si astazi daca nu as fi trait in tara asta in care toata lumea te catalogheaza dupa aparente. Pentru posesorii de pierce-uri la vedere este aproape imposibil sa se angajeze intr-o banca, companie multinationala sau orice alta institutie mai mult sau mai putin cu pretentii. Lucru valabil si pentru posesorii de tatuaje la vedere.
In plus, prin urechi mai am 2 gauri aditionale celor facute cand eram mica, pe care mi le-am executat prin clasa a 10a. Intr-a 12a am avut si o gaura in cartilajul urechii stangi la care am renuntat dupa aproximativ 1 an fiindca dormeam pe ea si ma deranja cercelul.
Ideea
In momentul in care am renuntat la pierce-ul din spranceana, am stiut ca intr-o zi o sa imi fac un tatuaj. De fapt, gandul asta il aveam in cap inca din adolescenta. Teribilism, fita, dorinta de a iesi din anonimat, exprimarea sentimentelor? Nu stiu, probabil cate un pic din fiecare.
Si cum sunt de cand ma stiu o devoratoare de muzica, n-a fost greu pana sa ma decid la aria mea de interes. Un tatuaj muzical. Devenise din ce in ce mai clar ceea ce-mi doream si capata contur in mintea mea.
Primul
Am cautat modelul nu mai putin de jumatate de an. Cred ca am vazut mii de tatuaje in perioada asta. Prima idee a fost un portativ insotit de notele muzicale dintr-o piesa preferata. Trebuia sa gasesc un muzician sa-mi scoata notele, sa gasesc piesa potrivita ce avea sa devina part of myself forever si sa ii dau o forma cat de cat estetica.
Incet, incet, mi-am dat seama ca iubesc si cuvintele si poate nu ar fi rau sa exprim totul in cuvinte. Nu renuntasem la ideea cu notele muzicale (ce s-a concretizat pana la urma in simbolul “inimii” formate din cheia sol intoarsa si cheia fa).
Si am inceput sa caut cuvintele potrivite…cuvinte ce le-am cautat initial in piesele pe care le iubesc. Exclusesem instant cuvintele romantioase, nefiind deloc genul de cuvinte pe care le-as fi vrut pe mine. Si am inceput sa caut music quotes. In vreo 2 saptamani am gasit sute de versuri si cugetari.
Cand am citit cuvintele “Where words fail, music speaks”, m-am oprit un pic si le-am mai citit de cateva ori. La naiba! Si cuvinte si muzica si o chestie ce se aplica 100% in viata.
Intotdeauna m-am considerat un om care nu stie sa aleaga cuvintele potrivite in momentele potrivite. Greu cu exprimarea asta…acum dupa atata scris pe blog parca imi vin totusi altfel cuvintele in cap (me proud of myself!).
Tatuajul a capatat contur in mintea mea. Acum imi mai trebuia persoana potrivita sa il execute pe pretioasa piele din dotare. M-am interesat si eu printre prietenii posesori de tatuaje si asa am aflat de artistul tatuator si salonul aferent unde mi-am executat ambele tatuaje. Evident ca am revenit sa mi-l fac pe al doilea tot la el, fiind 100% multumita de cum a iesit primul.
Forma literelor a fost aleasa de tatto artist si mi-a placut la nebunie, mi se par foarte feminine buclele cu care a accentuat unele litere.
Al doilea
In momentul in care mi l-am facut pe primul nici prin gand nu-mi trecea ca va mai urma un al doilea. Dupa ce mi-am "mazgalit" omoplatul stang nu am renuntat la a ma uita pe poze cu tatuaje. Tot studiind eu internetul in lung si in lat mi-am dat seama ca-mi place modelul cu dreamcatcherul. Imi place estetic, poate chiar mai mult decat multiplele semnificatii "spirituale" pe care i le-am dat (o sa le vedeti mai jos). Si cum eu consider ca un tatuaj este o arta, mi-am dorit enorm o mica opera de arta pe piele. Am oscilat intre aceasta idee cu dreamcatcherul si niste ramurele cu boboci de flori albastre.
De ce boboci de flori albastre? Pentru a semnifica oarecum insemnatatea cuvintelor "to blossom blue". Dar acum sa va spun in fata cui au pierit florile mele.
Dreamcatcherul este un talisman din cultura indienilor nord americani. Nu ma simt foarte apropiata de cultura lor dar le apreciez lupta pe care au dus-o continuu pentru libertate. In afara de asta, imi place ideea de obiect ce filtreaza visele rele si infricosatoare de cele bune. Extrapoland, sper sa ma pazeasca de lucruri rele..:-).
Mai mult decat atat, ma simt foarte legata si de cuvantul "dreamcatcher" care fiind separat in:
-dream - pe langa vis ma duce cu gandul la una dintre formatiile mele preferate si anume Dream Theater;
-catcher - ma duce cu gandul la una dintre cartile mele preferate si anume "Catcher in the rye" (JD Salinger).
Da, stiu ca e un amalgam de semnificatii si idei oarecum fara legatura una cu alta. Dar nu este minunata mintea omeneasca ce face astfel de conexiuni?
Modelul mi-a fost desenat de prietena mea Cris si mi-a placut din prima clipa cand l-am vazut. A fost modificat numai un pic de Cristi (tattoo artistul). Am pastrat un singur lucru din cealalta idee cu bobocii albastrii si anume culoarea pe care am ales-o pentru panglica infasurata in jurul dreamcatcherului.
In plus, vizualizand modelul in ansamblu, ma duce cu gandul uneori la rotatia electronilor in jurul nucleului :D.
Viitor
In momentul de fata nu-mi mai doresc nici un tatuaj. Totusi, nu exclud ideea ca in viitor anumite evenimente din viata sa-mi dea idei sa imi mai personalizez pielea.
Ce va pot spune sigur insa este ca nu imi voi face un tatuaj la vedere (fata, gat, maini).
Invitatie la povestit
Pentru ca stiu ca am mai multi prieteni "marcati" care ma citesc, ii invit sa povesteasca si ei despre insemnele de pe pielea lor.
Antecedente
Ceva antecedente cu acele am avut eu pe la 18 ani cand am ales sa-mi fac o gaura in spranceana stanga. M-a tinut vreo 3 ani, de fapt l-as mai fi tinut si astazi daca nu as fi trait in tara asta in care toata lumea te catalogheaza dupa aparente. Pentru posesorii de pierce-uri la vedere este aproape imposibil sa se angajeze intr-o banca, companie multinationala sau orice alta institutie mai mult sau mai putin cu pretentii. Lucru valabil si pentru posesorii de tatuaje la vedere.
In plus, prin urechi mai am 2 gauri aditionale celor facute cand eram mica, pe care mi le-am executat prin clasa a 10a. Intr-a 12a am avut si o gaura in cartilajul urechii stangi la care am renuntat dupa aproximativ 1 an fiindca dormeam pe ea si ma deranja cercelul.
Ideea
In momentul in care am renuntat la pierce-ul din spranceana, am stiut ca intr-o zi o sa imi fac un tatuaj. De fapt, gandul asta il aveam in cap inca din adolescenta. Teribilism, fita, dorinta de a iesi din anonimat, exprimarea sentimentelor? Nu stiu, probabil cate un pic din fiecare.
Si cum sunt de cand ma stiu o devoratoare de muzica, n-a fost greu pana sa ma decid la aria mea de interes. Un tatuaj muzical. Devenise din ce in ce mai clar ceea ce-mi doream si capata contur in mintea mea.
Primul
Am cautat modelul nu mai putin de jumatate de an. Cred ca am vazut mii de tatuaje in perioada asta. Prima idee a fost un portativ insotit de notele muzicale dintr-o piesa preferata. Trebuia sa gasesc un muzician sa-mi scoata notele, sa gasesc piesa potrivita ce avea sa devina part of myself forever si sa ii dau o forma cat de cat estetica.
Incet, incet, mi-am dat seama ca iubesc si cuvintele si poate nu ar fi rau sa exprim totul in cuvinte. Nu renuntasem la ideea cu notele muzicale (ce s-a concretizat pana la urma in simbolul “inimii” formate din cheia sol intoarsa si cheia fa).
Si am inceput sa caut cuvintele potrivite…cuvinte ce le-am cautat initial in piesele pe care le iubesc. Exclusesem instant cuvintele romantioase, nefiind deloc genul de cuvinte pe care le-as fi vrut pe mine. Si am inceput sa caut music quotes. In vreo 2 saptamani am gasit sute de versuri si cugetari.
Cand am citit cuvintele “Where words fail, music speaks”, m-am oprit un pic si le-am mai citit de cateva ori. La naiba! Si cuvinte si muzica si o chestie ce se aplica 100% in viata.
Intotdeauna m-am considerat un om care nu stie sa aleaga cuvintele potrivite in momentele potrivite. Greu cu exprimarea asta…acum dupa atata scris pe blog parca imi vin totusi altfel cuvintele in cap (me proud of myself!).
Tatuajul a capatat contur in mintea mea. Acum imi mai trebuia persoana potrivita sa il execute pe pretioasa piele din dotare. M-am interesat si eu printre prietenii posesori de tatuaje si asa am aflat de artistul tatuator si salonul aferent unde mi-am executat ambele tatuaje. Evident ca am revenit sa mi-l fac pe al doilea tot la el, fiind 100% multumita de cum a iesit primul.
Forma literelor a fost aleasa de tatto artist si mi-a placut la nebunie, mi se par foarte feminine buclele cu care a accentuat unele litere.
Al doilea
In momentul in care mi l-am facut pe primul nici prin gand nu-mi trecea ca va mai urma un al doilea. Dupa ce mi-am "mazgalit" omoplatul stang nu am renuntat la a ma uita pe poze cu tatuaje. Tot studiind eu internetul in lung si in lat mi-am dat seama ca-mi place modelul cu dreamcatcherul. Imi place estetic, poate chiar mai mult decat multiplele semnificatii "spirituale" pe care i le-am dat (o sa le vedeti mai jos). Si cum eu consider ca un tatuaj este o arta, mi-am dorit enorm o mica opera de arta pe piele. Am oscilat intre aceasta idee cu dreamcatcherul si niste ramurele cu boboci de flori albastre.
De ce boboci de flori albastre? Pentru a semnifica oarecum insemnatatea cuvintelor "to blossom blue". Dar acum sa va spun in fata cui au pierit florile mele.
Dreamcatcherul este un talisman din cultura indienilor nord americani. Nu ma simt foarte apropiata de cultura lor dar le apreciez lupta pe care au dus-o continuu pentru libertate. In afara de asta, imi place ideea de obiect ce filtreaza visele rele si infricosatoare de cele bune. Extrapoland, sper sa ma pazeasca de lucruri rele..:-).
Mai mult decat atat, ma simt foarte legata si de cuvantul "dreamcatcher" care fiind separat in:
-dream - pe langa vis ma duce cu gandul la una dintre formatiile mele preferate si anume Dream Theater;
-catcher - ma duce cu gandul la una dintre cartile mele preferate si anume "Catcher in the rye" (JD Salinger).
Da, stiu ca e un amalgam de semnificatii si idei oarecum fara legatura una cu alta. Dar nu este minunata mintea omeneasca ce face astfel de conexiuni?
Modelul mi-a fost desenat de prietena mea Cris si mi-a placut din prima clipa cand l-am vazut. A fost modificat numai un pic de Cristi (tattoo artistul). Am pastrat un singur lucru din cealalta idee cu bobocii albastrii si anume culoarea pe care am ales-o pentru panglica infasurata in jurul dreamcatcherului.
In plus, vizualizand modelul in ansamblu, ma duce cu gandul uneori la rotatia electronilor in jurul nucleului :D.
Viitor
In momentul de fata nu-mi mai doresc nici un tatuaj. Totusi, nu exclud ideea ca in viitor anumite evenimente din viata sa-mi dea idei sa imi mai personalizez pielea.
Ce va pot spune sigur insa este ca nu imi voi face un tatuaj la vedere (fata, gat, maini).
Invitatie la povestit
Pentru ca stiu ca am mai multi prieteni "marcati" care ma citesc, ii invit sa povesteasca si ei despre insemnele de pe pielea lor.
luni, 5 iulie 2010
This ain't a love song
Una dintre baladele mele preferate all time. A trecut ceva vreme de cand n-am mai ascultat-o..
duminică, 4 iulie 2010
2 cu Metropotam
Site-ul Metropotam.ro este unul pe care-l apreciez foarte mult pentru multitudinea informatiilor pe care le gasesc acolo. Mi-au placut cronicile scrise pe acest site de la Sonisphere Festival si in plus, am gasit si asta care m-a amuzat:
http://metropotam.ro/La-zi/2010/07/art3712201716-Ce-tatuaje-marfa-am-vazut-la-Sonisphere/
Si acum fiindca v-am distrat va propun si ceva mai serios. Un maraton de filme romanesti (eu inca nu am apucat sa merg, dar pana pe 11 iulie mai este timp):
http://metropotam.ro/Evenimente/eve3546491950-Nopti-albe-cu-filme-romanesti/
Orele sunt un pic obscene pentru copii devreme acasa, dar in weekend eu zic ca se poate face un efort :D.
http://metropotam.ro/La-zi/2010/07/art3712201716-Ce-tatuaje-marfa-am-vazut-la-Sonisphere/
Si acum fiindca v-am distrat va propun si ceva mai serios. Un maraton de filme romanesti (eu inca nu am apucat sa merg, dar pana pe 11 iulie mai este timp):
http://metropotam.ro/Evenimente/eve3546491950-Nopti-albe-cu-filme-romanesti/
Orele sunt un pic obscene pentru copii devreme acasa, dar in weekend eu zic ca se poate face un efort :D.
Vreau vacanta!
In ultima vreme intrebarea de pe buzele tuturor este "Ce faci vacanta asta?". Am reusit oarecum sa-mi ocup cate un weekend gratie concertelor si festivalurilor la care intentionez sa ajung dar toate astea nu-mi vor rapi mai mult de 5 zile adunate.
Asa ca, cel putin pentru moment, n-am nici un plan concret de vacanta. De vreo 3 ani imi doresc o vacanta in care sa zac, sa dorm, sa citesc si sa beau Cuba Libre intr-un decor exotic. Dar tot de 3 ani, ma aleg de fiecare data cu vacante in care merg sa vizitez cate ceva, si-atunci sa vezi alergatura si solicitarea neuronilor.
Exceptie a facut numai vacanta de o saptamana de la Sulina de anul trecut cand efectiv i-am speriat pe astia cat am putut sa dorm (la cazare, pe plaja, in barca, practic unde ma puneai acolo dormeam). Pe o scara de la 1 la 10 sa zicem ca a fost satisfacator in proportie de 7. Somehow, tre sa fac cumva sa am o vacanta d-asta dar de data asta trebuie schimbat un pic peisajul...
Avand in vedere ca daca vreau sa ma prajesc pe undeva la soare tre sa imi iau vacanta in urmatoarele 2-3 luni, ar cam trebui sa ma hotarasc spre o destinatie curand. Altfel, n-ar strica nici varianta deja clasica cu vizitatul.
Voi incotro o luati vacanta asta?
Asa ca, cel putin pentru moment, n-am nici un plan concret de vacanta. De vreo 3 ani imi doresc o vacanta in care sa zac, sa dorm, sa citesc si sa beau Cuba Libre intr-un decor exotic. Dar tot de 3 ani, ma aleg de fiecare data cu vacante in care merg sa vizitez cate ceva, si-atunci sa vezi alergatura si solicitarea neuronilor.
Exceptie a facut numai vacanta de o saptamana de la Sulina de anul trecut cand efectiv i-am speriat pe astia cat am putut sa dorm (la cazare, pe plaja, in barca, practic unde ma puneai acolo dormeam). Pe o scara de la 1 la 10 sa zicem ca a fost satisfacator in proportie de 7. Somehow, tre sa fac cumva sa am o vacanta d-asta dar de data asta trebuie schimbat un pic peisajul...
Avand in vedere ca daca vreau sa ma prajesc pe undeva la soare tre sa imi iau vacanta in urmatoarele 2-3 luni, ar cam trebui sa ma hotarasc spre o destinatie curand. Altfel, n-ar strica nici varianta deja clasica cu vizitatul.
Voi incotro o luati vacanta asta?
sâmbătă, 3 iulie 2010
joi, 1 iulie 2010
Nostalgie
Axl n'roses canta la Bucuresti pe 21 septembrie 2010. Locatia: Romexpo.
Ma bucur ca o sa-l vad pe DJ Ashba (Sixx AM). Si sunt curioasa cat mai poate Axl, daca mai poate. La ora actuala as fi preferat sa dau banii astia pe trupa lui Slash fiindca albumul lui suna incredibil si in plus, este in turneu cu Myles Kennedy (Alter Bridge). Deocamdata, o sa ma multumesc cu ce avem si asta mai mult de dragul vremurilor apuse.
Ne vedem in Golden Circle.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
