Ceva frumos pentru suflet

"Fotograful Miluţă Flueraş vă invită în data de 4 iulie, ora 17:00, la vernisajul expoziţiei "Fiori de lumina" care cuprinde 21 de fotografii realizate în perioada 2009-2010.

Expoziţia este susţinută şi găzduită de Bistro Légère (www.legere.ro), Piaţa Rosetti nr.5.

Intrarea este liberă, locaţia fiind deschisă de luni până joi între orele 9:00-1:00, vineri între orele 9:00-1:00 iar în weekend între orele 12:00-1:00 (dimineaţa).

"Dincolo de orice joc al luminii este ochiul celui care descompune şi recompune o lume... Fiecare dintre noi este un univers de emoţii... Balerina alunecă prin retină, picurii de apă ne desenează clipa de plăcere, un câmp în plină vară și niște nori care ne bântuie sufletul... TOTUL e fotografia... un banal mister, dincolo de care nu se află decât un mic Dumnezeu care așteaptă aplauze neștiute..."

Prof. Daniel Kiţu"

Eu o sa incerc sa ajung duminica. Va invit sa vizitati si voi expozitia fiindca am incredere 100% ca o sa iasa ceva frumos.

C'ya there!

Nu se aliniaza

Mi-a fost prea bine in weekend asa ca destinul s-a hotarat sa echilibreze cumva balanta. Am tras la greu zilele astea la job si de parca nu era suficient, azi m-a prins ploaia la pranz si m-a facut fleasca..

Dupa ce am ajuns acasa seara, am constatat ca gigeii mi-au taiat netul pentru neplata. Astia-s dusi cu pluta ca eu oricum mi-am platit pana in iulie. Si sun la ei si ma crizez la un nene care sustinea sus si tare ca eu stau pe alta strada (a fost o confuzie de nume probabil). In fine, s-a rezolvat dupa ce am vorbit cu vreo 3 gigei (altfel nu mai scriam acum postul asta). Dupa care mi-am pus iaurtul pe mine...

I wonder what's next..

Sonisphere - pareri si alte considerente

Pentru partea muzicala, am scris cele 3 cronici din posturile anterioare. Pentru restul, exista postul asta fara caracter oficial :-).

Cei de la BGS nu au foarte mult creier. In ultima zi au facut exces de zel si te controlau pe toate partile ori de cate ori intrai in Golden Circle. Probabil i-a ajuns plictiseala..

Nu stiu cum a fost in Normal Circle, dar din ce am vazut in Golden, rockerii s-au mai civilizat si nu mai au asa multe apucaturi de animale.

Am vazut multi straini: unguri, sud-americani, nemti. Sonisphere chiar a fost un punct de atractie!

Sor-mea a avut o bafta extraordinara astfel incat ne-am facut cu un CD produs de Joey DeMaio in memoria lui Ronnie James Dio si cu o pana de chitara de la Metallica. Tre sa o mai iau la concerte :-).

Se putea frauda destul de usor sistemul si sa intri de la Normal Circle la Golden Circle. Nu stiu cati au facut-o totusi..probabil ca au fost destui.

Hilar sistemul cu o bratara diferita in fiecare zi si faptul ca odata intrat in incinta festivalului nu mai puteai sa iesi si sa intri din nou. Hilare si insemnele cu stelute si inimioare de pe abonamente :-).

Clatitele erau scumpe (2 jetoane), de alte bauturi in afara de bere nu m-am atins dar presupun ca erau destul de scumpe si alea.

In afara de prima zi cand am prins metroul, am fost nevoiti sa mergem pe jos pana la Stefan cel Mare si sa cautam un taxi in zona aia. Daca sambata am avut noroc, ieri am stat aproximativ 1 ora pana am gasit. Si cu sunat la telefon si cu tot...o placere nu alta, mai ales ca ploua.

Ne-am intalnit multi prieteni la festival, am cunoscut si lume noua. Vorbesc despre Andrei & his friends cu care ne-am inteles foarte bine si cu care sper sa ma vad si in alt context decat cel de concert.

Vreau sa ii multumesc tipului care m-a ridicat la "Pussy" ca sa vad si eu ceva pe scena, a fost foarte tare :D. Cu ocazia asta l-am iertat ca m-a calcat pe picior cand topaia la un moment dat.

Ca o concluzie, mi-a placut foarte mult la Sonisphere. S-au meritat cele 5 milioane pe care le-am dat pe bilet.

Cronica Sonisphere Festival - Ziua 3

Incet, incet, am ajuns in ultima zi de festival. A fost destul de liber la inceput dar pana la Rammstein s-a strans aproape la fel de multa lume ca si in seara precedenta. Daca in ziua Big Four s-a tot batut moneda pe scrierea istoriei, indraznesc sa spun ca si aceasta ultima zi de festival a fost la cote cel putin la fel de intense.

Prima trupa a zilei a fost Luna Amara. Mi-a placut inceputul recitalului lor, cand au cantat piesele vechi ("Dizident", "Gri dorian"). Nu sunt fan al clujenilor dar tin sa ii felicit pentru prestatia de la Sonisphere si intentionez sa ajung la un concert propiu de-al lor cat de curand. Un pic mai tarziu, dupa recitalul Alice in Chains, l-am revazut pe Mihnea in public aproape plangand de fericire si emotie. N-am nici un dubiu ca aceasta trupa i-a influentat enorm pe cei din Luna Amara.

Anathema a inceput cu un cover ("Kashmir"- Led Zeppelin) si au continuat cu piese proprii din care am recunoscut "Deep", "Lost control", "Empty". La piesa "A natural disaster" au fost acompaniati de Lee Douglas, singura prezenta feminina de la acest festival si au incheiat cu piesa "Fragile dreams"

Din pacate, au avut si ei ceva probleme cu sunetul dar s-au rezolvat pana la final. Nu mi-a placut atitudinea lui Vincent Cavanagh care nu a reusit sa-mi transmita acea energie pe care o asteptam eu de la ei. Poate data viitoare.

Au urmat Stone Sour pe care ii asteptam cu nerabdare. Muzical mi-au placut, metal american, un Corey Taylor in forma si o dispozitie buna de cantat (a fost ultimul concert al lor din turneul european).

Am auzit "Made of scars", "Through glass" si "30/30-150" dar si piese noi de pe viitorul album al trupei. Ce nu mi-a placut? Degetul mijlociu pe care Corey Taylor l-a aratat de doua ori publicului si faptul ca nu este in stare sa spuna o propozitie fara sa foloseasca "fucking".

Desi nu am fost niciodata ascultator de grunge, eram curioasa sa vad concertul Alice in Chains. Mi-a placut mult ultimul album "Black gives way to blue" si vroiam sa vad cum se prezinta live aceasta trupa si noul lor solist vocal William DuVall.

Abia la piesa "Check my brain" am recunoscut si eu ceva familiar si mi-a placut versiunea live dar pana la final m-au pierdut undeva pe parcurs. Inca nu-mi dau seama ce a lipsit de nu am reusit sa raman focused la ceea ce se intampla pe scena. Am mai recunoscut "Acid bubble", "Man in the box", "Again" si clasica "Would".

Pana sa ne dezmeticim noi, s-a tras cortina si in spatele ei se pregatea scena pentru concertul Rammstein. Publicul stia ca avea sa urmeze: o desfasurare uriasa de forte, ceva inimaginabil si foarte greu de exprimat in cuvinte.

In acordurile piesei "Rammlied" cortina neagra a picat, in spatele ei fiind dezvaluita o a doua cortina cu steagul nemtesc. Rammstein sunt in turneul de promovare al ultimului lor album "Liebe ist fur alle da" si astfel, am avut parte de mai mult piese incluse pe acest album. La fiecare piesa s-a intamplat ceva, fie ca a fost vorba de efecte pirotehnice, aruncatoare de flacari, artificii inspre scena - la asta nu cred ca se astepta nimeni.

La "Freuer Frei!" am auzit prima data multimea cantand intr-un glas, lucru ce s-a repetat si care m-a facut sa tremur de emotie. La "Du hast" am avut o senzatie incredibila, s-a cantat mai tare si mai cu patos decat la "Nothing else matters" al celor de la Metallica. Claparul este nebun si are niste miscari din alta lume, ca sa nu mai pun la socoteala faptul ca a mers pe o banda rulanta tot concertul.

Mi-au placut enorm "Waidmann's heil", "Du reichst so gut", "Benzin". La "Pussy", asa cum era de astepta, Till Lindemann s-a urcat pe tunul de spuma ce a improscat primele randuri de fani. Dupa care i-au mai perpelit un pic la foc, se simtea o caldura de pe scena...Nu a fost nevoie de vorbe, ce sa mai vorbesti?

La bis au fost "Sonne", "Haifisch" la care claparul a plecat intr-un boat crowd surfing, fiind purtat pe brate de spectatorii din Golden Circle. A trecut si pe deasupra capetelor noastre :-).

La "Ich will" toti stiam ca se termina dar mai vroiam. A fost incredibil, cat de bine suna Rammstein live si lasand la o parte show-ul, pot spune ca nici muzical Rammstein nu se lasa mai prejos. Cu siguranta sunt o trupa must see pentru orice rocker.

Sa speram ca se vor intoarce cat mai curand in Romania!

Cronica Sonisphere Festival - Ziua 2

Big Four in Romania! Ceva de neimaginat acum cativa ani, ma bucur enorm ca Romania a intrat in circuitul/vizorul trupelor mari si foarte mari si am avut parte chiar si de un festival cum este Sonisphere!

Trupa romanesca aleasa de organizatori sa deschida show-ul Big Four a fost Vita de vie. Au avut un concert bun dar contextul mi s-a parut total nepotrivit. S-a vazut ca s-au pregatit pentru acesta reprezentatie, Adi Despot a cantat cat a putut de bine (mult mai bine decat a facut-o in alte dati cand i-am vazut) dar cred ca toata lumea astepta sa se termine cat mai repede. Avea sa urmeze nebunia!

Anthrax au rupt! Desi nu ascultasem inainte, pot sa spun ca m-au convins. Mi-au placut in mod special basistul Frank Bello, Ian Scott (de la care nu ma asteptam sa se agite atata) si Joey Belladonna. Nu am ascultat/vazut Anthrax cu John Bush la voce, dar Joey Belladonna si-a facut treaba excelent. Dinamism, energie, thrash. Un show incredibil, tot publicul era cu mainile sus (chiar si eu care nu cunoasteam piesele).

Au facut si ei un cover la "Heaven & hell", care le-a iesit magistral.

Au urmat Megadeth cu un Dave Mustaine foarte elegant pe scena si parca mai putin acid decat deobicei. Sunetul mi s-a parut un pic mai slab decat la Anthrax.

Nu ma asteptam sa cante "A tout le monde", nu o regasisem in playlisturile vehiculate inainte de concert. Au mai fost "Skin O' my teeth", "Trust", "Sweating bullets", nelipisita "Symphony of destruction" si totul s-a incheiat in acorduri de "Peace sells". Mi-a placut trupa lui Mustaine, excelentii instrumentisti: David Ellefson, Shawn Drover si Chris Broderick. Nu stiu daca a fost de vina durata cantarii sau celelalte trupe ce au cantat in aceiasi zi si cu care i-am comparat involuntar, dar parca m-am bucurat mai tare la concertul lor din 2005.

La Slayer am stat cu inima stransa sa nu se porneasca un mosh pit chiar langa mine, dar se pare ca in partea dreapta a Golden Circle-ului lumea s-a manifestat doar prin aplaudat si cantat. Mi-au placut mult. Da, mi-au placut Slayer (poate parea incredibil pentru cineva ca mine care asculta multe trupe considerate "trupe de fete").

Am recunoscut "World painted blood", "Angel of death" si cele 2 piese ce au incheiat ora de cantat alocata acestei trupe: "South of heaven" si "Raining blood". Vocea lui Araya suna indeajuns de dur ca sa se potriveasca cu instrumentalul dar nu devine deranjanta cum se intampla in cazul altor trupe. Mi-ar placea sa-i revad intr-un concert in care sa fie ei capul de afis.

Si am revazut si Metallica. Cand am auzit acordurile "The ecstasy of gold" mi s-au taiat picioarele din nou, multimea a inceput sa se agite, brusc parcarea Romexpo a devenit un vulcan. "Creeping death" a deschis spectacolul, urmat de "For whom the bell tolls" si un neasteptat "Disposable heroes". Vocea s-a auzit perfect din partea unde am stat eu (central-dreapta scenei), mi-au placut multele microfoane insirate de-a lungul scenei la care Hetfield se oprea si canta cate o strofa/un refren astfel incat fanii l-au putut vedea de aproape.

A urmat "Fade to black", piesa pe care eu o prefer oricand in fata piesei "Nothing else matters". A fost frumos, a sunat perfect. Am avut parte si de cateva piese de pe Death Magnetic, daca nu gresesc eu au fost "That was just your life", "Cyanide" si "All nightmare long" (preferata mea de pe acest album). Mi s-a parut ca piesele astea au fost cantate un pic mai rapid decat pe disc, poate doar mi s-a parut mie. A fost si "Nothing else matters", multimea intr-un sigur glas, incomparabila senzatie.

Mi-a placut ca James a spus ca sunt mandri sa faca parte din Big Four, eu zic ca merita cu prisosinta sa fie acolo! De-altfel, Metallica au si dedicat o piesa celorlalte trupe: Anthrax, Megadeth si Slayer.

"Master of puppets" a fost un moment asteptat cu mare nerabdare de fani, mi-a placut enorm. Au mai fost "Welcome home (Sanitarium)", "Sad but true", "Enter sandman", "One" in flacari, "Fight fire with fire".

Bis-ul ne-a oferit un magistral "Stone cold crazy", "Hit the lights" si piesa cu care Metallica au zis ca iubesc sa incheie concertele "Seek & destroy". Greu de facut o comparatie cu concertul din 2008, nu are sens, Metallica sunt Metallica.

Da, James a comis-o si ne-a zis Budapest la un moment dat, eu o pun pe seama emotiilor pe care sunt sigura ca inca le au si trupele ce canta de ani de zile in fata unor stadioane pline. Am vazut mai demult documentarul "When Metallica ruled the world", din punctul meu de vedere, ei o fac in continuare. Metallica rules the whole wide world!

Cronica Sonisphere Festival - Ziua 1

Cel mai asteptat festival din Romania a inceput vineri (25 iunie 2010) la Romexpo. Am facut o plimbare prin parcul Herastrau si am ajuns la locatie in jur de ora 3. Nu a fost aglomeratie la poarta, ne-am cumparat repede niste jetoane si am ajuns in Golden Circle la fix pentru concertul celor de la Orphaned Land.

Nu ascultasem Orphaned Land pana vineri dar mi-au placut mult. Metal pe ritmuri orientale, imbracaminte de scena specifica si un sunet nesperat de bun pentru prima trupa a festivalului. S-au auzit tare bine si asta mi-a dat sperante ca nu se vor face diferente mari intre trupe pe criteriul opening act/headliner. Bineinteles ca o diferenta de volum s-a simtit la headlineri, dar asta nu a insemnat ca celalalte trupe au avut un sunet cu mult diminuat cum a fost cazul Down in deschidere la AC/DC. Am ramas in cap cu ideea ca trebuie sa le dau o sansa acestor Orphaned Land sa-si faca loc in playlistul meu.

Au urmat Paradise Lost, o trupa pe care o iubesc si de la care aveam asteptari foarte mari. Din pacate, si-au taiat singuri craca de sub picioare sarind de probele de sunet astfel incat toate reglajele facute in timpul primei piese ("The rise of denial" - care a fost macelarita la propriu), tot n-au fost suficiente. Sunetul i-a sabotat pe parcursul intregii cantari, dar asta nu m-a impiedicat sa ma bucur de piesele pe care le cunoasteam.

Din cate imi amintesc au fost "Erased", "I remain", "One second" (preferata mea), "As I die", "The enemy", "Requiem". Cantarea s-a incheiat in ritmurile piesei ce da titlul ultimului album al britanicilor ("Faith divides us, death unites us") si ale celebrei "Say just words".

A venit si randul danezilor de la Volbeat sa intre pe scena, eu m-am entuziasmat foarte tare pentru ca mie chiar imi place trupa asta si m-am bucurat sa vad ca mai erau destui in public care s-au obosit sa-i asculte inainte de cantare pe Volbeat. Mi-au placut la nebunie, atat ca prezenta scenica (baietii astia erau plini de energie), cat si muzical.

Am recunoscut "Radio Girl", "Sad man's tongue" (dedicata lui Dio), "Hallelujah goat", "Mary Ann's palace", "I only wanna be with you" (coverul la care au cantat toti oamenii din jurul meu intr-un glas!), "Guitar gangsters & Cadillac blood" si la final a fost "Still counting", una dintre perferatele mele. Overall, mi s-a parut ca Volbeat si-au facut treaba excelent, nu ma asteptam sa sune atat de bine live, Michael Poulsen este exceptional si sper sa am ocazia sa-i mai vad.

Concertul Manowar mi s-a parut mai bun decat cel de anul trecut. S-a lasat bineinteles si cu un discurs in romana, dar mult mai scurt decat cel de anul trecut si parca ceva mai pertinent (Joey ne-a vrajit cu spatiul carpato-danubiano-pontic, cotropitorii, spiritul Manowar, lupta pentru heavy metal - care lupta?-). Prefer oricand o ora de muzica si 3 vorbe decat 2 ore jumate de circ.

Dupa "Manowar", "Call to arms", "Hand of doom", "Warriors of the world" , un cover la "Heaven & hell", Manowar ne-au promis ca se vor intoarce in Romania!

Accept ascultasem mult prea putin inainte de concert si ora tarzie combinata cu ce avea sa urmeze in zilele urmatoare la festival m-au facut sa o iau spre casa dupa doar 5 piese. Mi-a placut vocea noului solist care se achita foarte bine de sarcina de a fii vocalul unei trupe ce se afla pe scena de 30 de ani. De mentionat ca dupa Manowar s-a golit destul de mult, semn ca lumea venise in principal pentru ei in prima seara.

Mi-a placut ca am avut vizibilitate perfecta la toate trupele fiind cel mai putin aglomerat din cele 3 seri de fest.

Urmeaza ziua 2 :-).

Sonisphere Day 1 - pareri

Pentru ca nu mai am timp sa scriu cronica din prima zi pana plec din nou la concert, o sa scriu doar cateva impresii despre prima zi de fest.

Organizare buna, mancarica/bauturica destul de variata, cozi la nivelul acceptabil pentru tot.

Trupe:

Orphaned Land - metal pe ritmuri orientale, nu ascultasem inainte, mi-au placut, trebuie aprofundati :D

Paradise Lost - au avut parte de un sunet oribil, nu mi se pare acceptabil la nivelul lor sa nu fie in stare sa regleze sunetul, m-am bucurat ca au cantat One second

Volbeat - cel mai tare show din prima zi de fest, timbru vocal absolut special, prezenta scenica faina, veselie :D

Manowar - mi-au placut mai mult decat anul trecut, true metal warriors, un show bun

Accept - sunet foarte bun, voce remarcabila, n-am stat pana la final

La vecini

Via Facebook as usual. Mi-am luat liber maine si luni asa ca o sa ma pot bucura asa cum trebuie de acest festival!

See you all there!

Astia au intarziat un pic

Cica vine Axl...zice Antena 1.

Sexy football players World Cup 2010

Poate o sa vi se para ciudat postul asta pentru blogul meu. Dar in limita timpului liber, de cand a inceput Campionatul Mondial din Africa de Sud, ma uit la fotbal. Si-acu..vedeti mai jos ce mi s-a parut mie fain p-acolo (in afara jocului efectiv).

Carlos Bocanegra
Si americanii au fotbalisti (arata ca niste actori, da se pare ca stiu si cu mingea)..


Tiago Mendes
..portughez!

Ricardo Izecson dos Santos Leite..aka Kaka - brazilian :D


Jesus Navas - spaniol! Am zis sa pun si unul cu ochii albastri..


Lionel Messi - argentinian. My sister's personal favorite.


Si-acu dilema mea cu portarii. Victor Valdes sau Iker Casillas?



Si in final, dintre toate echipele cea mai sexoase mi se pare echipa spaniola (v-am pus mai sus poze cu 3 oameni din echipa) asa ca le tin pumnii si sper sa devina campioni mondiali anul asta!

Sonisphere Cehia

Ce nebunie...hai cu ziua de vineri mai repede ca nu mai am rabdare!

Via Facebook.

You'll never shine alone

La categoria "cele mai faine lucruri pe care le-au facut prietenii mei pentru mine" va prezint astazi o scurta filmare cu trupa lui Slash (si evident, the great Myles Kennedy la voce) din deschiderea concertului AC/DC de pe Stade de France din 18 iunie 2010.

Thank you, Sasa!!

Si-acum, dragi cititori..Starlight:

Filmari de la Aerosmith

Superbe filmarile acestea. Sunt fix asa cum as fi vrut eu sa vad concertul asta si nu am reusit..

Steven Tyler at his best :-)

Sonisphere loveste din nou

Muddy Switzerland (via Facebook):







Urmeaza Cehia. Stay tuned!

Aerosmith - Cocked, locked, ready to rock tour

Conform estimarilor organizatorilor, aseara la Zone Arena au fost in jur de 30.000 de oameni la concertul Aerosmith. Publicul pestrit, de toate varstele, s-a adunat foarte devreme la locatie, semn ca nerabdarea era prezenta in sufletele tuturor.

Eu am ajuns la Zone Arena in plin recital Reamonn, am avut curaj sa ma bag in multimea compacta din fata gazonului A si un noroc chior sa dau peste niste prieteni. Reamonn nu sunt my cup of tea dar am putut sa constat cu usurinta ca sunt foarte iubiti in Romania fiind aclamti indelung de fani. Cele mai asteptate au fost piesele "Star", "Tonight" si bineinteles "Supergirl".

Inainte de a incepe concertul Aerosmith ne-am mutat din nou, mai in spate, pentru ca efectiv nu mai aveam aer. De-acolo am urmarit primele 2 piese Aerosmith, "Love in an elevator" si "Back in the saddle". L-am vazut prima data pe Steven Tyler, cu siguranta motorul trupei si omul fara de care eu sunt de parere ca Aerosmith nu ar mai fi Aerosmith.

Incredibila prestatia frontman-ului Aerosmith care efectiv le are pe toate: voce, prezenta scenica, atitudine de rockstar, carisma, placere de a canta, un talent urias si totul in ciuda varstei lui (62 ani).

Dupa primele 2 piese Aerosmith am "migrat" din nou, inspre corturile cu bauturi din stanga scenei. Aici, era un pic mai liber si am decis sa ramanem si sa urmarim concertul pe monitoarele uriase. In sfarsit am vazut si eu ceva fara sa ma ridic tot timpul pe varfuri dar senzatia era diferita. Totodata, din aceasta parte sunetul de pe scena se auzea foarte incet, noi putand sa vorbim la telefon si sa ne auzim cu usurinta.

Show-ul Aerosmith a continuat, la "Pink" publicul s-a manifestat cu adevarat zgomotos, semn ca generatia Mtv era prezenta la locul faptei. Eu m-am bucurat enorm pentru "Living on the edge" una dintre piesele mele preferate!


Trebuie sa te cheme Steven Tyler ca sa poti sa canti 2 piese cum sunt "Crazy" si "Cryin'" una dupa alta si sa sune demential. Jos palaria.

Au urmat "Jaded", "I don't wanna miss a thing" care a facut multe domnisoare din public sa verse cateva lacrimi, "Sweet emotion", o incursiune in muzica blues cu "Baby please don't go" si "Draw the line" dupa care Aerosmith au parasit temporar scena. Bis-ul nu s-a lasat mult asteptat, "Dream on" si "Walk this way" au incheiat o seara minunata.

Si in final, cateva pareri personale despre organizare:
-sunetul mult prea slab in partea stanga a scenei, n-ar mai fi stricat niste boxe in plus;
-la intrare s-a intrat repede;
-la intrare nu ne-au controlat deloc cei de la securitate;
-gazonul A foarte mare, pentru mine acest lucru a fost o invatatura de minte, mi-am jurat sa nu-mi mai iau bilete decat in Golden Circle.

Felicitari celor de la Events pentru organizarea acestui eveniment si eu sper sa am ocazia sa ii revad pe cei de la Aerosmith cat mai curand!

P.S. Multumesc Cris pentru poze!

Sonisphere Polonia

Un mic preview pentru Sonisphere. Toate pozele-s din Polonia, via Facebook.

Thunderstruck

Nenorocita de ploaie care n-a reusit sa racoreasca nimic azi a venit cu vreo 2-3 fulgere. Si un fulger d-asta, de-al dracu ce a fost, mi-a traznit placa de retea.

Eram eu aici la comp foarte zen, cautam niste carti pe un site si poc..vad "artificii" prin gaurile carcasei de la comp. Holly fuck!!!

Prima data m-am gandit ca s-a dus la ceruri tot compu cu toate chestiile mele adunate de ani de zile pe el. Dar am avut oarecum noroc (daca pot spune asa) si a murit numai una dintre placile de retea. Evident, aia care aducea netu'...

In fine, momentan am pus netul pe cealalta placa si nu avem retea locala. Asa ca no laptop pana joi cand vine o placa noua d-acasa.

Vineri

Una dintre melodiile mele preferate de la Aerosmith (si e fain si clipul..):



Si o alta in top 5 Aerosmith pentru mine:



Take a walk outside your mind..

Abia astept concertul..:-)

This is it

Gata! Maine va lua sfarsit si cosmarul numit disertatie. It was about time..

Azi am primit biletele la Maiden, nu ma asteptam sa vina asa repede! Clujul nu-mi mai pare o destinatie asa indepartata acum :D. De maine ne apucam sa ne cautam cazare.

De cateva nopti am cam sarit partea cu somnul si nu din cauza disertatiei ci din cauza caldurii infernale. Vreau la mareeee...sau la munte...sau undeva unde nu incepe cu "Buc" si se termina in "uresti".

Mai sunt cateva zile si bifez si Aerosmith. Trebuie sa caut pe net sa vad unde este mai exact acest Zone Arena. Tot pe lista de "to do" ar trebui sa trec si ceva shopping. Intentionez sa cumpar un cadou pentru cineva fff drag!

Nu uitati sa-mi tineti pumnii maine la pranz :D.

The heroin diaries

Am terminat cartea. A fost exact asa cum mi-am imaginat-o. Si pentru ca oricat as incerca eu sa sumarizez probabil s-ar pierde din esenta cartii, va las cu cateva citate si parti care mi s-au parut mie mai interesante.

Decembrie:

"The best part of freebase is before the first hit. I love that moment, right before I put the glass pipe to my lips...that moment when everything is sane, and the carving, the salivating, the excitement all feel fresh and innocent. It's like foreplay...the ache that's always better than orgasm."

Ianuarie:

"One could say that I've been having a 10cc love affair...my mistress is so seductive. She sneaks, she lies - in fact, she will lie dormant, if that's what's needed to seduce me from my lifetime commitment (my music). Some could say I'm married to my music. Others...fuck them..."

Februarie:

"What is it about antiques that intrigue me? There's a feeling of history, a story not so plain to see, that seeps from the wood. It somehow makes me feel comfortable. I almost bought an old coffin today, but I couldn't think where to keep it in this house. The house is shrinking."

Martie:

"So there I was...naked, strung out, my shotgun loaded, knowing people were about to break into the house..were they coming to save me, or to get me? So I quickly flushed my drugs down the toilet and waited for what was about to happen. My biggest decision was this... do I go quietly, or shoot to defend myself?

Now I wake up to discover it was just another night of insanity. I didn't press any button and nothing happened...except I flushed all my fucking drugs down the toilet again."

Aprilie:

"I woke up this morning and the house is littered with bottles and empty bindles and cigarette ashes...it's a disaster zone. There are people lying around, some naked, some partially naked...I walked into the bathroom to find Steven Adler fucking that girl we like to call Slave...and Slash pissed in the spare bed in his sleep. It's at times like this that I wish all these people would go away..."

Mai:

"So I patiently explained to the guy that we need it painted black, and we need a naked girl painted on the outside. Ha started shuttering that they couldn't paint it black and I just gave him a look and said, Oh, that's a shame, we can't take it then. We agreed on a compromise - the girl can be riding a bomb on the side of the plane."

Iunie:

"Just woke up. Finally about 10:30 this morning I ordered two shots of Jack for breakfast so I could go back to sleep. The room service lady was about 65 and she gave me that grandmotherly look of disapproval. The fact that I had more makeup than she did probably didn't help."

Iulie:

"Hint: Never go to Mick's side of the stage for water. I gulped some down last night and just about puked...it was pure vodka. I think he's buffering his sorrow over that bitch he was with. I think a gun would cure his sorrow a lot better and faster. Shouldn't murder be legal for gold diggers?"

August:

"Me and Tommy stole the limo last night. It was funny as hell. When we got back to the hotel and our driver got out of the car to open the door for us, we locked the doors, jumped over the seat and drove the car off. He was chasing us around the hotel parking lot and we accidentally crashed it through the hotel gate. The guy was so fucking pissed and then the hotel manager came out yelling, telling us to get the fuck out of his hotel. Fred Saunders had to talk him out of fucking calling the police. We said we were sorry (of course we're not) and didn't get kicked out the hotel. Maybe 'cause we've spent about $30,000 here so far."

Septembrie:

"People think I'm a control freak but I just want the best for us. I want us to be the biggest band in the world and to break all the rules. I feel if I don't push we won't ever do anything different from every other fucking band."

Octombrie:

"Oh my God - as soon as I got the rock and hit the pipe I thought my heart was gonna jump outta my chest. The whole house started shaking, rolling and shit was falling off the walls. It threw me on the ground and I realized we were having a fucking earthquake.

I didn't know what to do so I ran outside, pipe in hand, and the door locked itself behind me. I was naked and had to run around the back of my house and break the window to get in. Then the alarm went off, and security company called. Days like this I with I didn't get out of bed..."

Noiembrie:

"Just got to the gig late because of me. I think I'm in Alabama. I ran straight into Duff, he was standing there in boxer shorts, no shirt and cowboy boots. I said, Hey Duff, nice look, and he said some girl stole all his clothes when he was passed out last night. Now that's fucking funny. Ok, I need a drink.

P.S. Hey what has 48 legs and 12 teeth? The front row in Alabama..."

11 Decembrie:

"I just woke up and realized today is my birthday. I ran to the machine to check it...no messages. Nobody has called to wish me a Happy Birthday. No presents, no cards, nothing. Nice. Wake up junk sick with a head full of sorrow."

Revedere

Asa cum v-am spus in posturile anterioare, ieri am fost la revederea cu colegii din scoala generala. Au trecut deja 10 ani de cand am absolvit scoala Coresi..

A fost o revedere frumoasa, am avut mare noroc cu un coleg care s-a ocupat de toata organizarea astfel incat noi am mers acolo direct si nu a mai fost nevoie sa punem mana sa facem nimic.

Sunt mandra de toti fostii mei colegi, fiindca sunt la fel de exuberanti cum ii stiam dar in acelasi timp au devenit oameni maturi. Au absolvit facultati, au studiat in strainatate, lucreaza, unii au chiar propriile lor familii. Way to go kids :D

Sper sa nu mai treaca alti 10 ani pana la o noua revedere..:-).

Quickies (VI)

Stiti ce fain se vede Bucurestiul de la etajul 15? Eu pana ieri nu stiam..

Mi-am comandat biletul norocos spre the final frontier. Can't wait!

Trooper au anuntat lansarea unui album live numit "15", in noiembrie (18 mai exact, Silver Church). Dar pana atunci, merg maine la concert acasa in Targoviste.

Pe 19 iunie se pare ca o sa fie concert cu C.O.D. si IDOL in Fiord. Iar o sa merg acasa. Probabil.

Tocmai am baut cafea la 9 seara, a venit vara si mi-am reluat programul haotic de somn.

Sixx

"Day one. Dope free. I went to the clinic today and got the first dose of methadone.
I'm out of dope so I threw away all my rigs.
Day two. I can't believe it's been two days without junk.
Fucking smack, it just ruins peoples' lives.
At first it seems so sweet, then you wake up next to a monster.
Day three. I haven't had anything for three days now.
This withdrawal is killing me. It's like shock therapy to my guts.
Day four. Last visit to the clinic. My whole body feels like it's cracking into pieces.
Fragile doesn't even come close to describing how I feel.
Day five-- I'm sick as a dog, but this handful of painkillers
and a lotta whiskey's gonna get me through.
Day six-- When I'm left to my own devices I go fucking insane.
I'll never use heroin again.
Day seven-- I can't believe I'm clean!
Day eight-- Everyone says I look better--
Day nine-- The parasites are panicking--
Day ten-- They seem amazed that I'm alive!"

Versurile de mai sus sunt un sample din ceea ce citesc acum. Nu pot sa cred ca am in sfarsit cartea asta in mana. Am intors-o pe toate partile, am citit fiecare pagina de cate doua ori sa fiu sigura ca nu-mi scapa nimic.

Pure rock'n'roll history. Pure narcotic.

Reckless and wild

Singura piesa pe care pot sa v-o recomand in seara asta este:

Cronica unei distractii anuntate

Pentru ca astazi vreo 4-5 oameni au cautat pe google "cronica trooper 6 iunie" si au ajuns aici in ograda mea (banuiesc ca au fost dezamagiti sa nu gaseasca inca cronicuta) m-am hotarat sa-mi sacrific o ora din timpul meu de odihna dupa munca si sa scriu cateva cuvinte.

Prima veste proasta pe ziua de ieri a venit de la Sasa pe care a lasat-o masina in mijlocul drumului. Ghinion de nesansa Urs, data viitoare sa ii dai bice mai din timp daca vrei sa te rockeresti cu noi.

V-am mai spus in celelalte cronici ca Silver Church-ul mi se pare cel mai tare club de cantat rock din Bucuresti? Singurul incovenient este berea la 0,33 l :-(.

Dar sa trecem la lucruri serioase, adica muzica si artisti :D.

Kinethics sunt o trupa despre care am mai scris si vara trecuta. Intre timp s-au produs ceva modificari de componenta, care se pare ca au fost de bun augur pentru trupa asta, suna mai bine si mai legat. Mi-a placut cover-ul dupa "Ace of spades" si cam atat. Am retinut miscarile faciale ale basistului care este foarte expresiv si faptul ca au o melodie despre sex (din care eu nu am inteles nimic :-)) ).

Idol, singura trupa (exclusiv) feminina din seara asta, a aratat publicului ca si fetele sunt in stare sa cante, sa faca show si mai ales sa primeasca aplauze pentru efortul lor. Bravo!! La "Paranoid" au cantat si metalistii aia suparati care carcoteau inainte ca au aparut niste "gagicute" pe scena. Fetele au ramas doar 4 dupa plecarea din trupa a chitaristei lor solo si se pare ca pentru moment, vor ramane in aceasta formula.

Personal, abia astept concertul lor de vineri (11 iunie) din Targoviste unde o sa petrecem asa cum stim noi mai bine!

Silver Bullet, trupa surpriza a serii! Eu ii mai vazusem in concert, stiam deja ce ma asteapta..dar de data asta parca a fost si mai buna cantarea. Respect pentru nenea vocal (Vladimir) si pentru nenea tobosar (Gomez). Deci efectiv mi-au tremurat genunchii cand am auzit cover-ul lor la "Holy Diver".

A fost o nebunie si la "Fear of the dark" si "Breaking the law". Indiferent de ce trupa "cover"-uiesc baietii vocea se pliaza si suna extraordinar! Sincer, le doresc sa aiba ocazia sa aduca si muzica lor in atentia publicului si sa compuna un hit care sa ramana adanc inradacinat in mintea spectatorilor. Sunt pe drumul cel bun..

Trooper au inceput in forta cu o bucata din "Heaven & hell", un tribut adus de ei celui care a fost Ronnie James Dio (RIP) urmat apoi de "Ultima noapte a condamnatului la moarte", piesa pe care am inceput sa o indragesc din ce in ce mai mult. Surprizele au continuat cu alte piese ce se aud rar prin concerte ("Pentru tot ce-a fost", "Inapoi", "O viata este prea mult").

Cred ca nimeni nu se astepta sa auda "O viata este prea mult" ieri si, pentru mine, a fost cu siguranta momentul culminant al serii. Nu au lipsit nici piesele de pe ultimul album, din cate imi amintesc au fost "Vlad Tepes", "Kara Iflak" si "Solii turci". Thank you, thank you, thank you troopers fiindca in continuare aud Old school baby live, o alta piesa pe care o iubesc.

Bisul m-a suprins intr-un mod placut, "I want to break free" trezindu-mi amintiri de la ziua mea de anul trecut (shhh! nu va mai spun nimic!).

Distractia continua vineri la Targoviste!

Pentru poze, admirati aici operele de arta ale lui Miluta (asa cum ne-a obisnuit): http://www.letsrock.ro/reviews_Galerie+foto+Kinethics%2C+IDOL%2C+Silver+Bullet+si+Trooper+in+The+Silver+Church%2C+6+iunie+2010_98.html

In final, sper ca Andrei s-a simtit bine la concert in compania mea si a prietenilor mei si cred ca nu o sa dureze mult pana o sa toceasca CD-urile cumparate ieri.

Lost for words

Can you see your days blighted by darkness?
Is it true you beat your fists on the floor?
Stuck in a world of isolation
While the ivy grows over the door

Closure

'cause I'm so fucking tired



Ignorati pozele emo din clipul fan-made.

Planuri

Cum mi-am planificat eu o groaza de chestii de facut in luna iunie? Cica asta este planul de bataie:

4-5 iunie - Targoviste
6 iunie - Concert Trooper, IDOL, Silver Bullet si Kinethics in Silver Church
11 iunie - Concert Trooper, IDOl, Hazard, etc. in Targoviste
12 iunie - Reuniune cu colegii din scoala generala in Targoviste
14-15 iunie - Sustinere disertatie
18 iunie - Aerosmith la Romexpo
25-27 iunie - Sonisphere Festival la Romexpo

Bineinteles ca pe 12 iunie ar fi trebuit sa merg la ziua Sasei, dar cum ea este o bomboana de fata o sa ma ierte ca nu ajung si o sa-mi dea de baut cu alta ocazie.

Si fiindca tot vorbim de luna iunie si fiindca astazi este 1 mi-am amintit cu placere de copilaria mea cand in aceasta zi (daca era soare) toata lumea iesea sa faca desene pe asfalt. Se umplea platoul prefecturii de copii si de culori...era tare fain :D.

La multi ani :-)