Premiu

Cris mi-a facut un dreamcatcher si in plus mi-a dat si un premiu de blogger-ita smechera ce sunt. Asa ca, in semn de multumire, va arat si voua ce a iesit. I love it!

Merci mult Cris!

Aproape vacanta

Inca o zi de munca si intru in sfarsit intr-o bine-meritata vacanta de 2 saptamani. Cred ca e cea mai lunga vacanta din ultimii doi ani asa ca o sa profit la maxim de timpul liber. Am si facut un plan de bataie asa ca n-o sa am timp de lenevit.

Weekendul asta o sa il petrec acasa in Targvoiste la distractie cu lumea, apoi ma intorc in Bucuresti pentru o zi. Marti de dimineata plec cu domnisoara Meritoriu sa ii facem o vizita de o saptamana Sasei in Scotia. Asa ca Edinburgh, Glasgow, Loch Ness, whisky, cimpoaie, barbati in kilt...here we comeeeee!!!

Apoi, cand ma intorc trebuie sa ma duc sa ma ocup de chestii mai lumesti, cum ar fi sa-mi schimb buletinu, sa-mi vopsesc o parte din pleata din dotare intr-o culoare aprinsa (ghiciti ce culoare), sa merg la o petrecere de burlacite in Bucuresti si-apoi sa ma intorc iar acasa ca sa inchei totul in acelasi fel cum am inceput (aka veselie cu prietenii).

Dreamcatcher

Mi s-a pus pata pe asa ceva. Vreau. Si nu oricum, ci imprimat direct pe pielea din dotare.

Pentru ca inca nu am gasit nici o poza cu unu care sa-mi ia ochii si sa-l indragesc pentru totdeauna (da, inca vorbesc de dreamcatcher..), va rog mult sa-mi trimiteti si mie poze/desene cu chestii de-astea. Dau beri :-).

Folositi cu incredere adresa: ancadumitr@gmail.com

Thanks!

Trooper - Lansare de album "Vlad Tepes - Poemele Valahiei"

Dupa o lunga asteptare, a venit si ziua lansarii noului album "Vlad Tepes - Poemele Valahiei". Am ajuns la Palatul Copiilor in jurul orei 6 si jumatate. Evident, portile inchise, m-am apucat sa sun lumea sa vina cineva sa ma bage si pe mine in sala ca era super frig si eu caram dupa mine un rucsac mareee. Dupa numeroase incercari si inevitabilul raspuns "abonatul... nu raspunde", am scos biletu din dotare si am inceput sa ma milogesc de un Gigel de la intrare sa ma lase sa intru. Se pare ca sunt destul de priceputa la datul din gene si convins omu de faptul ca nu sunt un pericol public pentru desfasurarea concertului si astfel, nenea m-a lasat sa intru :-).

First stop, standul de merchandise de unde am luat repede 2 cd-uri (unul pentru mine si altul ce va lua drumul Scotiei saptamana viitoare) si apoi am intrat in sala. Nu mai fusesem in viata mea la Palatul Copiilor dar este fix cum mi-am imaginat, genul de sala cum este Casa Sindicatelor din Targoviste, mai exact genul de sala de spectacole construita pe vremea comunistilor.

Repetitiile erau in plina desfasurare, decorul deja instalat (pe scena pe jos era cearceaful imens cu Trooper, ce a fost ancorat la Manowar), ursitoarele repetau si ele in backstage si cameramanii de la TVR2 faceau ultimele reglaje.

In jurul orei 19:30 s-a dat drumul in sala la public, eu estimand ca au fost in jur de 500 de persoane. Era loc de mai multi dar oricum, fanii die-hard nu au lipsit (tineti minte ca va ziceam eu in cronica ultimului concert Trooper ca au un batalion de fani care ii urmeaza constiincios peste tot?).

Concertul a inceput la ora 20:00, cand actorul Cristian Sofron a inceput povestea lui Vlad. Linistea adanca din sala a fost perturbata numai de clickurile aparatelor de fotografiat (cred ca in primul rand fiecare persoana detinea cate un aparat foto). "Chemarea" a trecut ca printr-un vis, publicul vrajit de ce spectacolul de pe scena, era destul de static. A urmat "Ursitoarele" unde in dreapta scenei si-au facut aparitia cele 4 ursitoare/iele ce au atras privirile celor din public spre ele. Au avut niste costumatii deosebite, croite special pentru ele de catre cei de la Black Widow (www.blackwidow.ro), aceiasi care le-au croit si costumele de scena al celor 5 Trooperi.

Pana la piesa 4, am stat in primul rand in stanga scenei, lasandu-ma in voia spectacolului ce se desfasura in fata noastra. Apoi, am fost sa le ajut pe fete cu costumele si am asistat la forfota continua din spatele scenei. Va asigur ca a fost o mare desfasurare de forte si s-a muncit cot la cot cu baietii de pe scena.

Povestea s-a scurs, aplauzele au fost necontenite si pletele au inceput timid sa se agite. Fetele si-au mai facut aparitia pe piesele: "Prizonier" cand l-au descatusat pe Vlad Tepes, "In Valahia" in calitate de umbre si apoi pe "Sfarsitul fara sfarsit". De altfel, piesa cu numarul 11 este si preferata mea de pe albumul asta.

M-am intors in public la sfarsitul operei, am prins "Legamantul" si apoi am asistat la un moment special, bonus trackul "Pas infinit", hit printre fani, multi dintre ei stiind deja versurile. La aceasta piesa, pe langa orchestra de coarde ce a fost prezenta pe scena tot concertul, baietii au fost acompaniati si de Sabin Boghici, la clape.

Trebuie sa mentionez si de interventia doamnei Irina Somesan, din timpul piesei Solii Turci, dar despre care nu va pot da prea multe detalii, eu nefiind in public la acel moment. In plus, nici la interventia urmatoare a doamnei cu muzica populara nu am fost in public (bad me).

Dupa o pauza scurta, a venit partea a doua a spectacolului, un fel de best of al pieselor de pe celelalte albume Trooper. De data asta am stat cuminte tot concertul si am cantat, am dat din cap, the usual rockin' stuff. Au fost: "Nu mai conteaza", "Nu trebuie sa vrei", "Inca o lupta", "Cantecul lebedei", "Doar a mea", "Dispari din ochii mei". A urmat apoi una dintre piesele mele de suflet "Old school baby" pe care sincer va spun ca nu ma asteptam sa o aud. A fost si un moment special, s-a cantat piesa "Orizonturi", dedicata fostului chitarist Trooper, Schija, rapit prea devreme dintre noi acum 3 saptamani (R.I.P.Schija).

In finalul spectacolului, au fost trei piese ce marcheaza in mod clar istoria Trooper si anume "Tari ca muntii", "Amintiri" si inevitabilul "Strigat". In continuare, le urez multa bafta celor de la Trooper cu proiectul asta ambitios pe care sper sa aiba posibilitatea sa il promoveze si sa il aduca in fata publicului in cat mai multe orase.

Poze mai pe seara pe Letsrock.

Hai cu rocku',
Anca

New stuff on Letsrock

Ieri si azi am fost la repetitiile celor de la Trooper pentru concertul de lansare al noului lor album "Vlad Tepes - Poemele Valahiei" si-am scris cateva randuri (putine ca am stat putin la locul faptei). Mai importante insa sunt pozele :-). Enjoy:

http://www.letsrock.ro/reviews_Making+of+Concert+lansare+Vlad+Tepes+-+Poemele+Valahiei+Day+1_42.html

http://www.letsrock.ro/reviews_Making+of+Concert+lansare+Vlad+Tepes+-+Poemele+Valahiei+Day+2_43.html

Hai cu rocku'

Pissed off

Azi daca aveam balls, imi dadeam demisia.

Ce mi-e si cu norocu' asta..

Acu ceva vreme va zisesem ca ma duc acasa de joi (24.09.2009) sa prind concertul Trooper de la teatrul Tony Bulandra. In mod normal eu scap de la job in jur de ora 18:00, adunat cu vreo 20 de minute de ajuns pana la maxi si 1 ora jumate de mers pana in Targoviste, ma duceau la fericita ora 20:00 alaturi de prieteni. Biletul il aveam inca de de la pranz, gratie unei prietene care nu m-a uitat.

Cum Murphy nu doarme, fix atunci m-a tinut sefu' peste program, eu nu prea am avut de ales si mi-am decalat tot programul cu o jumatate de ora. La 18:30 ieseam victorioasa pe usa cladirii unde lucrez...muahaha (ma gandeam ca pierd inceputul, da tot ajung si vad concertul :D). Prind metrou la fix, topaiam de bucurie..dar asa e cand te grabesti, ai tendinta sa uiti unele detalii. Dupa vreo 2 statii de metrou, ma suna o colega de birou ca si-a uitat o chestie la mine si ii trebuie neaparat (eu plecand acasa pentru urmatoarele 5 zile). Ce sa mai fac? Ma intorc, ne intalnim, dau sa plec iar cu metrou, de data asta nu-l mai prind si vine abia in 10 minute..

Ajung intr-un final glorios la maxi, evident era gol. Am stat sa se umple si pana la urma am plecat din Bucuresti la ora 19:30 (ora la care trebuia sa inceapa concertu, God damn it!!!). Mi-am pus niste roace la casti sa ma calmez si a functionat cat de cat.

Pana la urma n-a fost chiar asa de rau, am mai prins 2 piese + inca 2 la bis, the best part of the show (I can bet on that :p), cu asta ma consolez :)).

V-am spus ca stau groaznic de prost cu timpul liber in general? Probabil ca da. Azi intr-un avant curajos m-am dus in pauza de pranz pana la Unirii sa-mi iau bilet la lansarea Trooper de pe 16 octombrie. Chiar n-apucasem pana acum sa ajung pe la vre-un Germanos ori altceva.

In fine, ajung eu la Germanos in Unirii si cu ochii sclipind ii zic lu nenea ca vreau un bilet la Trooper. Nenea si el tot un zambet imi zice ca are dar nu se poate sa-mi dea ca n-are hartie sa-l imprime. Fac ochii mari: wtf?!!!!

Cu speranta in suflet, imi aduc aminte ca am vazut pe afis ca tot in Unirii, undeva pe la etajul 2 este un punct de unde se mai pot lua bilete. Urc, scara rulanta nu merge, bun asa. Ajung la "sediul" vreaubilet.ro, acolo o domnisoara draguta cu un laptop la fel de dragut (identic cu al meu de la job..) imi zice ca are bilete, are hartie de imprimat, yuhu I'm gonna take my lucky ticket. Ii intind o hartie de 50 RON si o aud zicand ca prin vis "Nu am sa iti dau restul..". WTF? Are you kiddin' me?

Next step, am intrat in vreo 6-7 magazine p-acolo sa ii rog pe vanzatori sa-mi schimbe 50 de RON in ceva hartii mai mici. Ti-ai gasit, nimeni n-avea sau evident, nu vroiau sa-mi schimbe. Eu cu nervii la pamant fiindca trebuia sa mai ajung si inapoi la job, fac puppy eyes la colega care era cu mine, stiind ca merge ea diseara in Plaza, sa-mi ia si mie bilet de la Germanos, numai sa nu mai fiu intoarsa cu susu' in jos si sa trebuiasca sa mai am de-aface cu vanzatorii de bilete la concerte.

Beat this, motherfuckin' bad luck!!!!

Later Edit: Am bilet :-)

C.O.D. in Apasu Bar, 3 octombrie 2009

Dupa o zi de sambata ploioasa si mohorata, pentru ca simteam nevoia sa iau o gura de aer si de rock de-asemenea, am iesit seara la concertul prietenilor de la C.O.D. (trupa ai carei componenti sunt in marea majoritate din Targoviste) in Apasu Bar.

In Apasu nu am mai mers pana la acest concert, dar stiam ca e un bar in care se aduna motociclistii. Terasa era destul de incapatoare (initial am inteles ca acest concert trebuia sa fie afara dar fiindca a plouat, s-a mutat inauntru), lucru ce nu se poate spune si despre bar in sine. Spatiul mic si stramt, vizibilitate spre locul unde se canta extrem de redusa. Dar cu toate aceste neajunsuri, oamenii prietenosi, preturile bune de la bar si muzica rock au compensat din plin si ne-au facut vizita la Apasu extrem de placuta.

In afara de trupa C.O.D. trebuia sa cante si formatia de heavy metal 9,7 Richter. Din motive necunoscute mie, formatia asta nu a mai cantat si-mi pare rau fiindca nu i-am mai prins in concert de mai bine de aproximativ 2 ani. Sper sa am ocazia sa ii vad curand si pe ei.

Concertul a inceput in jur de ora 9, cu 2 binecunoscute piese AC/DC ce au rasunat in tot barul si au fost primite cu urale din partea publicului (in jur de 50 de persoane am estimat eu, cam asta fiind si capacitatea maxima a barului). A urmat Burnout, o piesa marca C.O.D. ce a sunat extrem de bine si ce are mari sanse sa devina "hit".

Sper surprinderea mea (conditiile de cantat fiind destul de ciudate, barul fiind compartimentat de niste semi-pereti interiori) s-a auzit foarte bine, chiar si spre celalalt capat al barului. Au urmat si alte coveruri (Born to be wild, Knocking on heaven's door, Back in black, Every rose has its thorn etc.) ce au facut tot publicul sa cante intr-un glas, sa aplaude si sa ceara numeroase bisuri la sfarsit.

Au fost si alte piese C.O.D., am remarcat Strip this, piese dedicata tuturor domnisoarelor prezente in public :). Baietii si-au atins si de data asta telul de a ridica tot publicul de pe scaune pana la sfarsitul concertului. Way to go!!!

Dupa concert s-a pus de jam session ce a tinut pana pe la ora 1 noaptea, s-au cantat melodii de veselie si berea a curs in valuri. A fost o seara frumoasa si sper sa avem ocazia sa repetam figura cat de curand.

Hai cu rocku,
Anca