Cronica Luna Amara in Ageless Club, 1 iunie 2012

In ultima vreme am mers la multe concerte cu trupe romanesti. Cu Luna Amara m-am intalnit in ultimii ani mai mult in deschiderea unor trupe mari din afara, nu i-am cautat eu in mod special, ei ma gaseau pe mine de fiecare data. S-au prezentat bine la toate concertele, se vede ca sunt o trupa ce munceste mult pana sa devina ceea ce vedem noi pe scena.

Cand am vazut ca fac un mini-turneu acustic (patru concerte) am zis ca trebuie sa ii vad si eu in intimitatea unui club si nu doar pe scene mari, iar aceasta a fost ocazia perfecta. Prin urmare, m-am infiintat cu sufletul plin de speranta in Ageless Club, pe 1 iunie.

Curiosi, la fel ca si mine, zeci de fani asteptau cuminti pe scaune sau pe jos in fata scenei inceputul concertului. Luna Amara a dat startul cu cateva piese de pe albumul "Don't Let Your Dreams Fall Asleep": "Into Another", "Deadends", "Chihlimbar". Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam sa sune atat de curat, atat de emotionant, in varianta acustica. Sunetul a fost foarte bun pe tot parcursul concertului, in club atunci cand se canta, publicul era adus aproape total la tacere de ceea ce se intampla pe scena.

Intre piese, am fost incurajati sa punem intrebari si de multe ori s-a iscat un dialog interesant intre trupa si public. Trecand peste piese si mesajul lor, Luna Amara sunt o trupa ce promoveaza iubirea, toleranta si acceptarea celorlalti si cred ca asta spune multe despre ei ca oameni. Mihnea si Nick au fost comunicativi, pusi pe sotii, ne-au povestit despre un concert mai putin reusit de prin Dej (jud. Cluj) si ne-au spus ca acest concert din Ageless este deja unul dintre preferatele lor (chiar daca inca nu se terminase).

"Unghii De Drac", "No Return", "Kill The Dancer" sau "Flood Moses" tot de pe "Don't Let Your Dreams Fall Asleep" s-au regasit si ele in setlist, fiecare cu povestea ei. Mihnea ne spune ca viata nu se vede asa grozav din duba jandarmilor (raspunzand la o intrebare ce a venit din public), iar inainte de "Flood Moses" ne povesteste cum a aparut piesa respectiva, intr-un moment foarte greu al vietii sale.

"Mara" ne duce in trecut, la inceputurile Luna Amara. Eu imi amintesc de perioada liceului, de Targoviste, de cat de greu aveam acces la muzica si cat mai bucuram de fiecare piesa pe care o auzeam de la o trupa rock. Ma intreb la ce se gandeau restul spectatorilor... Au trecut anii si Luna Amara inca este pe scena si canta mai bine ca niciodata. Au si un chitarist nou, in persoana lui Serban Ontanu, care s-a prezentat foarte bine si pare ca a fost cu ei dintotdeauna.

Dintre piesele mai vechi, am avut parte de "Ciudat", "Lume Oarba", "Downtown Jesus", "Albastru" (la cererea publicului). Nu a fost trecut cu vederea nici noul album (cu piesele "In Lumina", "Toti La Fel"), despre care trebuie sa precizez ca este unul dintre preferatele mele.

"Pietre In Alb" a fost momentul de maxima intensitate al serii. Vocea lui Nick a zguduit Ageless Club, iar publicul a fost acolo cantand si participand sufleteste la emotia transmisa de piesa asta. Cineva din public a avut mai degraba o recomandare pentru trupa decat o intrebare si li s-a transmis un "sa nu divortati!". Muzicienii din Luna Amara raspund ca nici vorba de asa ceva, asa ca putem spera linistiti la multe alte concerte cu ei.

Bis-ul ne aduce si singurul cover al serii, la o piesa Incubus. Inainte de ultima piesa, "Rosu Aprins", avem parte de un moment amuzant. Un spectator simte ca se termina concertul si inainte ca Luna Amara sa inceapa sa cante si piesa asta, se aude un "spune povestea". Nick se conformeaza si ne spune, glumind, ca in perioada in care a scris "Rosu Aprins" ii placea sa bea foarte mult vin rosu, conducea o masina rosie si avea o prietena roscata.

Trecuse un pic de ora 1 noaptea cand s-a terminat concertul. Luna Amara ar mai fi cantat dar aveau de mers a doua zi spre Constanta si ca niste rockeri respectabili, se "grabeau" la somn.

A fost un concert superb, mult peste asteptarile mele, un concert care mi-a amintit cat de mult iubesc trupele sincere, trupele care-si trateaza fanii ca pe niste prieteni. Nu-i cunosc personal pe nici unul dintre cei din trupa dar in urma acestui concert, stiu ca ii "cunosc" asa cum sunt ei: vesnic indragostiti de muzica, deschisi si prietenosi.

Ageless Club s-a dovedit a fi o alergere perfecta pentru un concert acustic si sper sa se mai organizeze astfel de evenimente in aceasta locatie.  

Inchei si eu cu o recomandare pentru trupa: sa continue cu acest tip de concerte si sa duca show-ul asta prin toata tara.

Don't let your dreams fall asleep!