"Some people never go crazy. What truly horrible lives they must lead."
Charles Bukowski
joi, 30 iulie 2009
luni, 27 iulie 2009
Poze Sighisoara
Eu cu ceva boschete frumos..floare albastra, floare albastra :))
Haladuind pe multele scari spre biserica din deal :-)
Picnic si tired eyes.
Group huuug:
Haladuind pe multele scari spre biserica din deal :-)
Picnic si tired eyes.
Group huuug:
Sighisoara
Bucuresti, 24 iulie 2009, ora 15:45 eu modificam la un mail nenorocit si injuram printre dinti ca in 35 de minute aveam tren si daca-l pierdeam ratam unul dintre motivele principale pentru care am decis sa-mi misc fundul pana la Sighisoara. In 5 minute eram jos si m-am urcat in primul taxi pe care l-am vazut dandu-i lu nenea sofer indicatii clare "calc-o, mergem la gara sa prind trenu". In graba cu care am plecat n-am mai apucat sa ma schimb din toalele de job, erau 40 de grade in Bucuresti si eu eram in pantaloni lungi plus ca taram dupa mine ditamai bagajul.
Am avut noroc si am prins trenul la fix, bilet cu loc pauza, pana pe la Predeal m-a batut soarele in cap si mi-a facut de lucru cu o carte ce s-a dovedit mult mai porno decat parea la prima vedere. Pana la urma am ajuns in Sighi, m-au pescuit oamenii de la gara, am facut un stop la cort sa las bagajele si fuga spre cetate sa nu pierdem concertu. Cand am ajuns, performau niste unii cu chestii medievale la care nu am dat prea mare atentie, ne-am mai vazut cu ceva oameni de pe forum, a mai fost ceva concurs de miss cu niste domnite inculte si gata, asteptarea a luat sfarsit.
Skillul meu de facut loc in fata a mers si de data asta, era culmea dupa ce am batut 300 de km pana la Sighi sa fi vazut in fata ochilor numa plete de roaceri. Pe scena si-a facut aparitia si un cor, ceva decor, un Vlad Tepes cu mantie fuchsia si trupa..ah..acu vad ca de fapt vorbesc aici de juma de ecran si n-am scris numele trupei..evident, ai nostri dragi prieteni Trooper.
Vorbeam inainte cu lumea si ne imaginam ce greu o sa ne fie sa fim la un concert Trooper si sa nu stim versuri si sa nu putem canta, dar lucru asta s-a dovedit a fi o lamentare inutila pentru ca show-ul a fost incredibil, piesele noi suna de intepenesti si noi incercam sa ascultam fiecare nota, acord, vers ca sa ne ramana in minte pana data viitoare :-).
S-a cantat rock, s-a dansat (au avut niste gagici care s-au perindat p-acolo si-au facut un fel de dansu' ploii), am dat din cap, am fost mandra ca-s din Targoviste cand s-a cantat Vlad Tepes si m-am lasat vrajita de "Pas infinit" al carui ritm m-a bantuit si in urmatoarele zile cand am mai stat prin Sighisoara..
Dupa ce s-a terminat cu preview-ul noului album, baietii au dat ceva piese de referinta ca doar trebuia sa dea si roaceru' mai tare din plete (au fost chiar niste unii de s-au pus pe moseala desi chiar nu cred ca era cazul..in fine). Chestia cu datul din plete am facut-o si eu cu aceiasi placere ca de fiecare data. Au fost "Nu mai conteaza", "Doar a mea", "Amintiri", "Tari ca muntii", o bucata mica din "Hey tu" pe care se prezinta trupa de obicei ;)) si un super bis cu un "Strigat" cat s-auda toata Transilvania. Probabil uit ceva dar au trecut totusi 3 zile care credeti-ma ca n-au fost deloc usoare :)).
Dupa Trooper ne-am dus sa mancam ceva, eu fiind realmente lesinata de foame. Pe drum spre food, am dat de toneta de tricouri cu roace de unde ne-am achizitionat fiecare cate un tricou in cinstea concertului gata terminat. In continuare, ne-am mai plimbat un pic prin cetate, i-am innebunit pe oameni cu starea mea de hiper-aberat deoarece bagasem o cafea si pe la 3, rapusi de oboseala ne-am retras la cort. Incet incet, pe masura ce mai apareau oameni la cort, acesta a devenit neincapator fiind supra-populat. Am murit de cald si de dormit nu prea am reusit avand in permanenta distractia asigurata de vecinii de la celelalte corturi. Da nu-i bai ca cineva de la noi din cort i-a delectat si pe ei cu oarece show mai spre dimineata :))).
Pe la 8 de dimineata deja era mult prea cald in cort asa ca am zis sa nu mai lungim agonia si sa rise&shine ca doar urma o zi lunga. O zi lunga de cautat umbra si de baut multe ceaiuri si ape ca doar nu e bine sa bei alcool pana n-apune soarele si cat te bate in cap :). Ne-am distrat cu lenevit pe iarba (picnic!), am mers pe la gara sa ma luam niste amici, am jucat Flori, fete si baieti :))), ne-am urnit cu greu sa mergem sa mancam ceva, m-am plimbarit pe stradutele pitoresti ale cetatii, am urcat pana suuuusss de tot si ne-am facut poze, pacat ca ne uitasem tocurile acasa nu ca altele :))))).
Am avut o tentativa de alcoolizare dar nu prea ne-a iesit, am zacut p-acolo prin ierbi, am mancat popcorn si ne-am lasat goniti pe la 3 si ceva de o tentativa de ploaie. Deci ploaia aia a fost o rusine pe langa ploaia de saptamana trecuta de la Garana...
Cand am ajuns la cort, la berasa din camping era un adevarat concert Iris, cu o groaza de-alde Minculescu' reincarnati..."beibiiiiiiiiiii....beibiiiiiiiiiiiiiiiiii"... La cort situatia s-a aglomerat iar, eu am gresit sacu de dormit (da pe bune c-a fost o greseala), pana la urma am lesinat si m-am trezit la ora 11 ziua. Firar sa fie, s-a cam terminat si cu Sighi de acu. Am strans bagaje, mi-a strans Sasa sacu (plecaciuni:*) ca eu eram incapabila, am mers iar sa mancam si de data asta chiar am nimerit chestii buuuuneee de papat.
Uf, ce repede s-a dus si weekendul asta. Deja pe tren eram super nostalgici si ne gandeam "oare unde mergem weekendul viitor?".
Urmeaza ceva post cu poze, stati pe-aproape :-).
Am avut noroc si am prins trenul la fix, bilet cu loc pauza, pana pe la Predeal m-a batut soarele in cap si mi-a facut de lucru cu o carte ce s-a dovedit mult mai porno decat parea la prima vedere. Pana la urma am ajuns in Sighi, m-au pescuit oamenii de la gara, am facut un stop la cort sa las bagajele si fuga spre cetate sa nu pierdem concertu. Cand am ajuns, performau niste unii cu chestii medievale la care nu am dat prea mare atentie, ne-am mai vazut cu ceva oameni de pe forum, a mai fost ceva concurs de miss cu niste domnite inculte si gata, asteptarea a luat sfarsit.
Skillul meu de facut loc in fata a mers si de data asta, era culmea dupa ce am batut 300 de km pana la Sighi sa fi vazut in fata ochilor numa plete de roaceri. Pe scena si-a facut aparitia si un cor, ceva decor, un Vlad Tepes cu mantie fuchsia si trupa..ah..acu vad ca de fapt vorbesc aici de juma de ecran si n-am scris numele trupei..evident, ai nostri dragi prieteni Trooper.
Vorbeam inainte cu lumea si ne imaginam ce greu o sa ne fie sa fim la un concert Trooper si sa nu stim versuri si sa nu putem canta, dar lucru asta s-a dovedit a fi o lamentare inutila pentru ca show-ul a fost incredibil, piesele noi suna de intepenesti si noi incercam sa ascultam fiecare nota, acord, vers ca sa ne ramana in minte pana data viitoare :-).
S-a cantat rock, s-a dansat (au avut niste gagici care s-au perindat p-acolo si-au facut un fel de dansu' ploii), am dat din cap, am fost mandra ca-s din Targoviste cand s-a cantat Vlad Tepes si m-am lasat vrajita de "Pas infinit" al carui ritm m-a bantuit si in urmatoarele zile cand am mai stat prin Sighisoara..
Dupa ce s-a terminat cu preview-ul noului album, baietii au dat ceva piese de referinta ca doar trebuia sa dea si roaceru' mai tare din plete (au fost chiar niste unii de s-au pus pe moseala desi chiar nu cred ca era cazul..in fine). Chestia cu datul din plete am facut-o si eu cu aceiasi placere ca de fiecare data. Au fost "Nu mai conteaza", "Doar a mea", "Amintiri", "Tari ca muntii", o bucata mica din "Hey tu" pe care se prezinta trupa de obicei ;)) si un super bis cu un "Strigat" cat s-auda toata Transilvania. Probabil uit ceva dar au trecut totusi 3 zile care credeti-ma ca n-au fost deloc usoare :)).
Dupa Trooper ne-am dus sa mancam ceva, eu fiind realmente lesinata de foame. Pe drum spre food, am dat de toneta de tricouri cu roace de unde ne-am achizitionat fiecare cate un tricou in cinstea concertului gata terminat. In continuare, ne-am mai plimbat un pic prin cetate, i-am innebunit pe oameni cu starea mea de hiper-aberat deoarece bagasem o cafea si pe la 3, rapusi de oboseala ne-am retras la cort. Incet incet, pe masura ce mai apareau oameni la cort, acesta a devenit neincapator fiind supra-populat. Am murit de cald si de dormit nu prea am reusit avand in permanenta distractia asigurata de vecinii de la celelalte corturi. Da nu-i bai ca cineva de la noi din cort i-a delectat si pe ei cu oarece show mai spre dimineata :))).
Pe la 8 de dimineata deja era mult prea cald in cort asa ca am zis sa nu mai lungim agonia si sa rise&shine ca doar urma o zi lunga. O zi lunga de cautat umbra si de baut multe ceaiuri si ape ca doar nu e bine sa bei alcool pana n-apune soarele si cat te bate in cap :). Ne-am distrat cu lenevit pe iarba (picnic!), am mers pe la gara sa ma luam niste amici, am jucat Flori, fete si baieti :))), ne-am urnit cu greu sa mergem sa mancam ceva, m-am plimbarit pe stradutele pitoresti ale cetatii, am urcat pana suuuusss de tot si ne-am facut poze, pacat ca ne uitasem tocurile acasa nu ca altele :))))).
Am avut o tentativa de alcoolizare dar nu prea ne-a iesit, am zacut p-acolo prin ierbi, am mancat popcorn si ne-am lasat goniti pe la 3 si ceva de o tentativa de ploaie. Deci ploaia aia a fost o rusine pe langa ploaia de saptamana trecuta de la Garana...
Cand am ajuns la cort, la berasa din camping era un adevarat concert Iris, cu o groaza de-alde Minculescu' reincarnati..."beibiiiiiiiiiii....beibiiiiiiiiiiiiiiiiii"... La cort situatia s-a aglomerat iar, eu am gresit sacu de dormit (da pe bune c-a fost o greseala), pana la urma am lesinat si m-am trezit la ora 11 ziua. Firar sa fie, s-a cam terminat si cu Sighi de acu. Am strans bagaje, mi-a strans Sasa sacu (plecaciuni:*) ca eu eram incapabila, am mers iar sa mancam si de data asta chiar am nimerit chestii buuuuneee de papat.
Uf, ce repede s-a dus si weekendul asta. Deja pe tren eram super nostalgici si ne gandeam "oare unde mergem weekendul viitor?".
Urmeaza ceva post cu poze, stati pe-aproape :-).
luni, 20 iulie 2009
Trip-ul banatean :-)
Distractia banateana din weekend a inceput vineri de dimineata cand am ajuns in Resita. Dupa o noapte lungaaa pe tren in care am avut parte de chestii ciudate de genul ca trenu se desparte in doua si noi suntem in jumatatea gresita :)) si dai si alearga sa nu plece dracia fara noi, cu bilete de tren fara loc (mai bine asa decat ca altii care au avut bilete de tren cu locuri care nu exista fizic in tren), ne-am coborat in minunata gara Resita Nord. Avem o idee vaga ca tre sa luam ceva autobuz spre Garana dar fiind ora 7 si ceva de dimineata ne-am urnit destul de greu.
In fine, am nimerit prin centru, ne-am luat micul dejun pe o bancuta si apoi hai sa vedem cum ajungem la Garana. Il intrebam pe un nene de trecea prin zona cum ajungem la autogara (de acolo credeam noi ca tre sa luam autobuzu) si surpriza nenea ne zice "hai urcati ca va duc eu pana acolo, tocmai plecam la job si e in directia aia". Woohoo cat noroc sa am..nenea ne-a pus muzica misto, ne-a dus la autogara, a stat cu noi pana a vazut ca n-avem ce autobuz sa luam de acolo si apoi ne-a lasat la marginea orasului pe drumul spre destinatia noastra finala. Cred ca n-au trecut 5 masini si alt nene binevoitor ne-a deschis usa la masina si ne-a zis sa urcam ca merge si el in Garana. Deci inca o data..cat noroc sa am?!!!
Pe la 9 si ceva de dimineata am ajuns. Prima chestie: montat cortu, adica eu ajutat de fapt la montat cortu care s-a dovedit incapator dar nu prea rezistent la ploaie (asta o sa va povestesc ma incolo..). Nici n-am realizat cand s-a facut din ce in ce mai cald si pe la pranz sunt sigura ca s-a ajuns la o temperatura in jur de 35 de grade. Prajeala garantata, bronz de tractorist garantat = inrosit pe spate cu dunga de maieu, sexy ce sa zic.
In Poiana Lupului acolo am facut cunostiinta cu o gasca mare de oameni din Arad, veniti si ei pentru distractie la Garana. Foarte de treaba si prietenosi oamenii :-). Am invatat sa joc cruce cu carti unguresti (habar n-aveam cum arata cartile alea pana vinerea trecuta), am experimentat spalatul pe dinti in rau, am baut multe ape ca la ce caldura era numa alcool nu-mi trebuia si nu stiu cand s-a facut dup-amiaza. Ne-am luat bilete la fest si ne-am dus destul de devreme sa ne ocupam locuri pentru concert. Spre seara a ajuns si Sasa in sfarsit si ne-am pus la barfa despre una, despre alta. Glumeam deja cu ea cum o sa fac eu un post de blog pe care o sa-l numesc "Banateanul in habitatul lui natural", post ce se vroia sa sublinieze diferentele culturale si de limbaj intre regiunile geografice. Dar decat sa-mi iau bobarnace din ambele parti (banateni si bucuresteni) mai bine ma abtin. Oricum tre sa mentionez ca repertoriul injuraturilor banatene e mai bogat si suna mai bine decat cele "sudiste".
Asa cum povesteam in postul anterior, am cedat pe la ora 2 si ceva si m-am pus la somn in cort. Prima noapte din viata mea de dormit in cort a fost perturbata la ora 7-8 de dimineata (cred) cand au venit vacile si au luat-o frumos printre corturi. Ne-am trezit intr-o ploaie de injuraturi ale oamenilor care isi manau vaciile pierdute printre corturi :))). In fine, am adormit la loc si abia pe la 11 m-am indurat sa ma trezesc si asta datorita faptului ca in cort se facuse o sauna de toata frumusetea.
Am luat-o pe jos spre Rascruce (asta este un restaurant din varful muntelui) unde ne-am pus inauntru sa mancam ceva. Decoru era demn de un muzeu, servirea de evul mediu :)). Cred ca a fost prima data in viata mea cand mi s-a intamplat ca dintr-o masa de 10 oameni sa zicem, sa ne dea frumos 6 oameni afara pe motiv ca "cei care beti ceva iesiti afara, restu care mananca sa ramana". Bai da-o dracu de treaba. Da cum ramane cu respectul pentru client? Cred ca asta a fost singuru moment cand am vazut nesimtire la cineva din zona aia. Pacat..
Dupa masa, ne-am pus iar la povesti, de data asta la umbra. Nici nu stiu cand s-a facut iar seara si am mers din nou la concert. Considerabil mai multa lume in aceasta a doua seara, de altfel si corturile se inmultisera prin poiana. Eram happy ca seara asta avea sa doarma si Sasa la noi si planuisem o barfa si o bauta pana la ore tarzii. Dar cum totul fusese aproape perfect pana acum, distractia ne-a fost stricata de o ploaie (de fapt ploaie e putin spus, tornada ar fi mai potrivit) care ne-a udat pana la piele si ne-a bagat in corturi. In cort, alta distractie, era apa peste tot. In plus, Sasa plecase cu ai ei la pensiunea de 100 de euro camera pe noapte :P.
Cred ca a durat mai bine de o ora ploaia cu tunete si fulgere, timp in care nu mi-a fost gandul decat la o gura de alcool in care sa-mi inec amarul. A venit si alcoolul ala dar ceva mai tarziu, cred ca era deja in jur de ora 2. Singurele haine care mi-au ramas uscate erau cele de ziua, pantaloni scurti si ceva tricouri. In fine, dupa ceva joc cu spune trupe cu litera Tz si cateva guri de tarie m-am pus la somn. Dimineata aceiasi distractie cu vacutele. Uf, ce repede a sosit momentul cand a trebuit sa ma despart de Garana.
Norocul a tinut cu mine si la intoarcere cand la autostop m-a luat o pereche de tineri foarte de treaba si m-au lasat fix in fata garii Resita Sud. De aici si pana la Bucuresti au fost multe ore dar in final am ajuns acasa safe&sound.
Garana, see you next year :-)
In fine, am nimerit prin centru, ne-am luat micul dejun pe o bancuta si apoi hai sa vedem cum ajungem la Garana. Il intrebam pe un nene de trecea prin zona cum ajungem la autogara (de acolo credeam noi ca tre sa luam autobuzu) si surpriza nenea ne zice "hai urcati ca va duc eu pana acolo, tocmai plecam la job si e in directia aia". Woohoo cat noroc sa am..nenea ne-a pus muzica misto, ne-a dus la autogara, a stat cu noi pana a vazut ca n-avem ce autobuz sa luam de acolo si apoi ne-a lasat la marginea orasului pe drumul spre destinatia noastra finala. Cred ca n-au trecut 5 masini si alt nene binevoitor ne-a deschis usa la masina si ne-a zis sa urcam ca merge si el in Garana. Deci inca o data..cat noroc sa am?!!!
Pe la 9 si ceva de dimineata am ajuns. Prima chestie: montat cortu, adica eu ajutat de fapt la montat cortu care s-a dovedit incapator dar nu prea rezistent la ploaie (asta o sa va povestesc ma incolo..). Nici n-am realizat cand s-a facut din ce in ce mai cald si pe la pranz sunt sigura ca s-a ajuns la o temperatura in jur de 35 de grade. Prajeala garantata, bronz de tractorist garantat = inrosit pe spate cu dunga de maieu, sexy ce sa zic.
In Poiana Lupului acolo am facut cunostiinta cu o gasca mare de oameni din Arad, veniti si ei pentru distractie la Garana. Foarte de treaba si prietenosi oamenii :-). Am invatat sa joc cruce cu carti unguresti (habar n-aveam cum arata cartile alea pana vinerea trecuta), am experimentat spalatul pe dinti in rau, am baut multe ape ca la ce caldura era numa alcool nu-mi trebuia si nu stiu cand s-a facut dup-amiaza. Ne-am luat bilete la fest si ne-am dus destul de devreme sa ne ocupam locuri pentru concert. Spre seara a ajuns si Sasa in sfarsit si ne-am pus la barfa despre una, despre alta. Glumeam deja cu ea cum o sa fac eu un post de blog pe care o sa-l numesc "Banateanul in habitatul lui natural", post ce se vroia sa sublinieze diferentele culturale si de limbaj intre regiunile geografice. Dar decat sa-mi iau bobarnace din ambele parti (banateni si bucuresteni) mai bine ma abtin. Oricum tre sa mentionez ca repertoriul injuraturilor banatene e mai bogat si suna mai bine decat cele "sudiste".
Asa cum povesteam in postul anterior, am cedat pe la ora 2 si ceva si m-am pus la somn in cort. Prima noapte din viata mea de dormit in cort a fost perturbata la ora 7-8 de dimineata (cred) cand au venit vacile si au luat-o frumos printre corturi. Ne-am trezit intr-o ploaie de injuraturi ale oamenilor care isi manau vaciile pierdute printre corturi :))). In fine, am adormit la loc si abia pe la 11 m-am indurat sa ma trezesc si asta datorita faptului ca in cort se facuse o sauna de toata frumusetea.
Am luat-o pe jos spre Rascruce (asta este un restaurant din varful muntelui) unde ne-am pus inauntru sa mancam ceva. Decoru era demn de un muzeu, servirea de evul mediu :)). Cred ca a fost prima data in viata mea cand mi s-a intamplat ca dintr-o masa de 10 oameni sa zicem, sa ne dea frumos 6 oameni afara pe motiv ca "cei care beti ceva iesiti afara, restu care mananca sa ramana". Bai da-o dracu de treaba. Da cum ramane cu respectul pentru client? Cred ca asta a fost singuru moment cand am vazut nesimtire la cineva din zona aia. Pacat..
Dupa masa, ne-am pus iar la povesti, de data asta la umbra. Nici nu stiu cand s-a facut iar seara si am mers din nou la concert. Considerabil mai multa lume in aceasta a doua seara, de altfel si corturile se inmultisera prin poiana. Eram happy ca seara asta avea sa doarma si Sasa la noi si planuisem o barfa si o bauta pana la ore tarzii. Dar cum totul fusese aproape perfect pana acum, distractia ne-a fost stricata de o ploaie (de fapt ploaie e putin spus, tornada ar fi mai potrivit) care ne-a udat pana la piele si ne-a bagat in corturi. In cort, alta distractie, era apa peste tot. In plus, Sasa plecase cu ai ei la pensiunea de 100 de euro camera pe noapte :P.
Cred ca a durat mai bine de o ora ploaia cu tunete si fulgere, timp in care nu mi-a fost gandul decat la o gura de alcool in care sa-mi inec amarul. A venit si alcoolul ala dar ceva mai tarziu, cred ca era deja in jur de ora 2. Singurele haine care mi-au ramas uscate erau cele de ziua, pantaloni scurti si ceva tricouri. In fine, dupa ceva joc cu spune trupe cu litera Tz si cateva guri de tarie m-am pus la somn. Dimineata aceiasi distractie cu vacutele. Uf, ce repede a sosit momentul cand a trebuit sa ma despart de Garana.
Norocul a tinut cu mine si la intoarcere cand la autostop m-a luat o pereche de tineri foarte de treaba si m-au lasat fix in fata garii Resita Sud. De aici si pana la Bucuresti au fost multe ore dar in final am ajuns acasa safe&sound.
Garana, see you next year :-)
Garana Jazz Festival 2009
Incep acest post cu parere de rau ca festul asta n-a durat mai mult si cu faptul ca si asa scurt cum a fost eu tot am tulit-o mai devreme ca s-ajung astazi la job in Bucuresti. S-a meritat sa bat mai bine de jumatate de tara sa ajung la Garana (sau "Cuca-Macai" pentru cunoscatori :)) ).
Cea de-a 13a editie a Festivalului International de Jazz de la Garana a inceput vineri cu formatia poloneza Andrzej Jagodzinski Trio care ne-a incantat urechiusele cu niste piese cantate la pian absolut superb. S-a cantat Chopin in ritm de jazz si deja mi se deschisese apetitul pentru si mai mult. Chiar daca nu ma pasioneaza jazzul in mod deosebit, cu aceasta ocazie am avut parte de o lectie muzicala de cea mai buna calitate si deschidere spre noi orizonturi.
A urmat formatia banateana Jazz de Necaz care ne-a oferit si un spectacol vocal pe langa cel instrumental. Foarte buna vocea Mariei Chioran care a acompaniat a doua zi si formatia Bega Blues Band la cateva piese. De asemenea si saxofonistul Lucian Nagy a cantat cu trupa mai sus mentionata a doua zi. Lumea jazzului e mica :-).
Dupa noaptea nedormita de dinainte, deja am inceput sa resimt oboseala si ma concentram din ce in ce mai greu la ce se canta pe scena. E drept ca din cauze de organizare, concertul de vineri a inceput ceva mai tarziu decat trebuia si astfel, a treia trupa a serii si-a facut aparitia in jurul orei 12 si jumatate spre 1 noaptea. Deja eram in crize de somn si de frig asa ca am zis punct dupa a treia trupa a serii. Aceasta trupa din Norvegia, pe numele ei Terje Rypdal Group cred ca a fost cel mai aproape de sufletul meu din tot ce am vazut la Garana. Bineinteles ca la chestia asta a contribuit si faptul ca grupul presteaza un jazz ce o da destul de des in rock si astfel mi s-au activat si mie simturile :)). Oricum bestiala muzica, super tobarul care a rupt tot pe scena aia.
Cam asta a fost sfarsitul unei zile incredibil de lungi, cu o noapte pierduta pe tren, umblat prin Resita in cautare de bancomat, facut autostopul pentru prima data in viata, ajutat la montarea cortului si alte chestii de care o sa povestesc in urmatorul post ce o sa fie legat mai mult de distractia de la Garana din afara Ranchului musical.
Ziua a doua a inceput cu doua formatii romanesti, Platonic Band si Bega Blues Band ce au facut un show frumos. Platonic Band sunt Nicu Patoi, Adrian Ciuplea de la Vita de Vie la bass, Berti Barbera si Razvan Lupu (de la Vama Veche) la tobe. Mi-a placut nenea cu bassul lui, avea o placere infinita atunci cand canta si se vedea asta, also self-entertaining \m/ parea ca se distreaza mai bine ca niciodata. Pe de alta parte nenea Barbera isi facea de lucru p-acolo cu ceva instrumente neconventionale si mi se parea destul de plictisit :)).
Bega Blues Band mi-a placut la nebunie. A fost altceva in marea de cantareti de jazz de la Garana. Veselie, cover la Sweet home Alabama, topaiala, veselie din nou. Super nenea Bela Kamocsa care cante de rupe si nu degeaba au obtinut mai demult premiul de cea mai buna trupa de blues din Romania.
John Abercrombie, headlinerul festului si-a inceput concertul si peste munti deja se vedeau fulgere amenintatoare. Tataie asta cu jazzul lui e o legenda, a interactionat cu publicul, s-a aratat surprins de huiduielile din mijlocul concertului dar s-a prins ca nu-l vizau pe el :)) si-a zis "we are gonna play, no matter what the fuck happens". Spre ghnionul nostru, fix dupa ce s-a terminat recitalul lui John a inceput potopul care a distrus toata magia creata in aer de muzicieni.
Dupa incetarea ploii s-a reluat concertul cu ultima trupa a serii dar frigul, oboseala si ploaia m-au rapus si de aceasta data.
Sper ca-mi imprumuta si mie Sasa ceva poze cand vine ca ea a facut o multime. Oricum nici o poza din lume nu poate sa redea atmosfera de la Garana cand muzica iti intra sub piele si te face sa visezi departe...
Garana, I'm sure coming back to you :-).
Cea de-a 13a editie a Festivalului International de Jazz de la Garana a inceput vineri cu formatia poloneza Andrzej Jagodzinski Trio care ne-a incantat urechiusele cu niste piese cantate la pian absolut superb. S-a cantat Chopin in ritm de jazz si deja mi se deschisese apetitul pentru si mai mult. Chiar daca nu ma pasioneaza jazzul in mod deosebit, cu aceasta ocazie am avut parte de o lectie muzicala de cea mai buna calitate si deschidere spre noi orizonturi.
A urmat formatia banateana Jazz de Necaz care ne-a oferit si un spectacol vocal pe langa cel instrumental. Foarte buna vocea Mariei Chioran care a acompaniat a doua zi si formatia Bega Blues Band la cateva piese. De asemenea si saxofonistul Lucian Nagy a cantat cu trupa mai sus mentionata a doua zi. Lumea jazzului e mica :-).
Dupa noaptea nedormita de dinainte, deja am inceput sa resimt oboseala si ma concentram din ce in ce mai greu la ce se canta pe scena. E drept ca din cauze de organizare, concertul de vineri a inceput ceva mai tarziu decat trebuia si astfel, a treia trupa a serii si-a facut aparitia in jurul orei 12 si jumatate spre 1 noaptea. Deja eram in crize de somn si de frig asa ca am zis punct dupa a treia trupa a serii. Aceasta trupa din Norvegia, pe numele ei Terje Rypdal Group cred ca a fost cel mai aproape de sufletul meu din tot ce am vazut la Garana. Bineinteles ca la chestia asta a contribuit si faptul ca grupul presteaza un jazz ce o da destul de des in rock si astfel mi s-au activat si mie simturile :)). Oricum bestiala muzica, super tobarul care a rupt tot pe scena aia.
Cam asta a fost sfarsitul unei zile incredibil de lungi, cu o noapte pierduta pe tren, umblat prin Resita in cautare de bancomat, facut autostopul pentru prima data in viata, ajutat la montarea cortului si alte chestii de care o sa povestesc in urmatorul post ce o sa fie legat mai mult de distractia de la Garana din afara Ranchului musical.
Ziua a doua a inceput cu doua formatii romanesti, Platonic Band si Bega Blues Band ce au facut un show frumos. Platonic Band sunt Nicu Patoi, Adrian Ciuplea de la Vita de Vie la bass, Berti Barbera si Razvan Lupu (de la Vama Veche) la tobe. Mi-a placut nenea cu bassul lui, avea o placere infinita atunci cand canta si se vedea asta, also self-entertaining \m/ parea ca se distreaza mai bine ca niciodata. Pe de alta parte nenea Barbera isi facea de lucru p-acolo cu ceva instrumente neconventionale si mi se parea destul de plictisit :)).
Bega Blues Band mi-a placut la nebunie. A fost altceva in marea de cantareti de jazz de la Garana. Veselie, cover la Sweet home Alabama, topaiala, veselie din nou. Super nenea Bela Kamocsa care cante de rupe si nu degeaba au obtinut mai demult premiul de cea mai buna trupa de blues din Romania.
John Abercrombie, headlinerul festului si-a inceput concertul si peste munti deja se vedeau fulgere amenintatoare. Tataie asta cu jazzul lui e o legenda, a interactionat cu publicul, s-a aratat surprins de huiduielile din mijlocul concertului dar s-a prins ca nu-l vizau pe el :)) si-a zis "we are gonna play, no matter what the fuck happens". Spre ghnionul nostru, fix dupa ce s-a terminat recitalul lui John a inceput potopul care a distrus toata magia creata in aer de muzicieni.
Dupa incetarea ploii s-a reluat concertul cu ultima trupa a serii dar frigul, oboseala si ploaia m-au rapus si de aceasta data.
Sper ca-mi imprumuta si mie Sasa ceva poze cand vine ca ea a facut o multime. Oricum nici o poza din lume nu poate sa redea atmosfera de la Garana cand muzica iti intra sub piele si te face sa visezi departe...
Garana, I'm sure coming back to you :-).
marți, 14 iulie 2009
luni, 13 iulie 2009
Updates from my twisted life
De bine ce ma plangeam eu pe la jumatatea lui mai ca e cald si ma evapor, pe atat de rau e acu ca ploua in fiecare zi siroaie. Si firar a dracu de ploaie ca mereu ma prinde p-afara si eu nu prea utilizez chestii de-alea de se numesc umbrele. Plus ca tre sa topai peste balti si nu e prea usor cand ai 1 metru 60...
Iar am avut un weekend din ala misto = weekend in care socializez si cu altcineva in afara de propria perna...asa ca vineri seara dupa o bere in H&H am stat cu fetele pe o bancuta in fata la Antipa si am mancat chestii nesanatoase care au adus ploaia.
Later on, adica sambata am fost la o nunta care s-a dovedit a fi super ok, mult mai ok decat ma asteptam. Eu am fobie de nunti, nu-mi plac, ma zburlesc, ma crispez, stau in colt si mormai toata noaptea, de-astea..Acum a fost si prima nunta la care am fost fara ai mei, adica ne-fortata si ne-obligata, mireasa fiind o colega de-a mea de job. Desi a fost cam multa muzica populara si let's face it horele alea sunt never-ending, pana la urma am reusit sa ma incadrez in peisaj.
Oricum, nunta la romani este o foarte mare risipa, mai ales de mancare. Nu ca fac eu acu pe moralista si zic ca aia din Africa mor de foame, dar e inuman sa bagi atata mancare in tine. Deci din alea..hmm..4-5 portii de mancare ce sunt de obicei la o nunta, as trai lejer 3 zile :)).
Ziua de duminica nu stiu cand a trecut ca am dormit mai bine de jumate, dar pe seara iar m-am vazut cu fetele si am stat la o pizza/barfa/suc/sangria la Sasa in bucatarie. Ah si i-am vazut dragonu ala de Jane care e cea mai mare broasca de apartament care am vazut-o pana acu.
Can't wait for the next 2 weekends cand cu putin noroc o sa plec din Bucuresti.
P.S. Mai intarzii ceva cu cronica aia de la Manowar, da mi-e lene tare (Andrei, don't kill me!!!).
Rock si roll!
Iar am avut un weekend din ala misto = weekend in care socializez si cu altcineva in afara de propria perna...asa ca vineri seara dupa o bere in H&H am stat cu fetele pe o bancuta in fata la Antipa si am mancat chestii nesanatoase care au adus ploaia.
Later on, adica sambata am fost la o nunta care s-a dovedit a fi super ok, mult mai ok decat ma asteptam. Eu am fobie de nunti, nu-mi plac, ma zburlesc, ma crispez, stau in colt si mormai toata noaptea, de-astea..Acum a fost si prima nunta la care am fost fara ai mei, adica ne-fortata si ne-obligata, mireasa fiind o colega de-a mea de job. Desi a fost cam multa muzica populara si let's face it horele alea sunt never-ending, pana la urma am reusit sa ma incadrez in peisaj.
Oricum, nunta la romani este o foarte mare risipa, mai ales de mancare. Nu ca fac eu acu pe moralista si zic ca aia din Africa mor de foame, dar e inuman sa bagi atata mancare in tine. Deci din alea..hmm..4-5 portii de mancare ce sunt de obicei la o nunta, as trai lejer 3 zile :)).
Ziua de duminica nu stiu cand a trecut ca am dormit mai bine de jumate, dar pe seara iar m-am vazut cu fetele si am stat la o pizza/barfa/suc/sangria la Sasa in bucatarie. Ah si i-am vazut dragonu ala de Jane care e cea mai mare broasca de apartament care am vazut-o pana acu.
Can't wait for the next 2 weekends cand cu putin noroc o sa plec din Bucuresti.
P.S. Mai intarzii ceva cu cronica aia de la Manowar, da mi-e lene tare (Andrei, don't kill me!!!).
Rock si roll!
miercuri, 8 iulie 2009
Letsrock.ro
Duminica la Manowar m-am vazut cu niste prieteni vechi (hello Iulia&Cezar) si cu ocazia asta am inceput o frumoasa colaborare (n-are cum sa fie altfel ;)).
Asa ca, incepand cu zilele astea, o sa scriu cronici de concerte si pentru site-ul lor letsrock.ro pe care sper sa le insotesc si de ceva poze. Asta nu inseamna ca voi renunta la dragul meu blog.
Deja am urcat cele 3 cronici de la Kaliakra Rock Fest iar Iulia le-a colorat un pic cu niste poze superbe facute de Andreea Gurau. Enjoy:
http://www.letsrock.ro/reviews_Kaliakra+Rock+Fest+Day+1+-+The+saints+of+LA_21.html
http://www.letsrock.ro
/reviews_Kaliakra+Rock+Fest+Day+2+-+Rock+la+putere+germana_22.html
http://www.letsrock.ro/reviews_Kaliakra+Rock+Fest+Day+3+-+Ziua+cand+s-a+terminat+muzica_23.html
Hai cu rocku'
Asa ca, incepand cu zilele astea, o sa scriu cronici de concerte si pentru site-ul lor letsrock.ro pe care sper sa le insotesc si de ceva poze. Asta nu inseamna ca voi renunta la dragul meu blog.
Deja am urcat cele 3 cronici de la Kaliakra Rock Fest iar Iulia le-a colorat un pic cu niste poze superbe facute de Andreea Gurau. Enjoy:
http://www.letsrock.ro/reviews_Kaliakra+Rock+Fest+Day+1+-+The+saints+of+LA_21.html
http://www.letsrock.ro
/reviews_Kaliakra+Rock+Fest+Day+2+-+Rock+la+putere+germana_22.html
http://www.letsrock.ro/reviews_Kaliakra+Rock+Fest+Day+3+-+Ziua+cand+s-a+terminat+muzica_23.html
Hai cu rocku'
marți, 7 iulie 2009
Kaliakra Rock Fest Day 3 - Ziua cand s-a terminat muzica
Pe de o partea asteptam cu nerabdare ultima zi de Kaliakra Rock Fest, fiindca aveam sa-mi implinesc un vis si anume sa-i vad live pe Dream Theater, pe de alta parte imi parea rau ca distractia bulgareasca se incheie aici. A fost una dintre cele mai placute vacante pe care le-am avut. Prieteni, plaja, rock..ce ti-ai putea dori mai mult? :)
Penultima trupa de la fest a fost Cynic, trupa cu care nu prea am avut tangente inainte de acest show. Datorita nerabdarii sa vad Dream si faptului ca baietii astia canta o muzica pe care s-o asculti acasa in linistea camerei tale, nu prea am fost atenta la ce s-a cantat pe scena. My bad, I know. Na ce sa zic totusi unul dintre cei cu care am fost acolo, stiindu-i dinainte, mi-a zis ca au facut un show foarte misto. Oricum mi s-a parut ciudata aranjarea in scena, mai exact toata trupa in linie orizontala inclusiv tobele. Wicked!
Si ca sa aduc si o mica critica la organizarea festului trebuie sa mentionez ca oamenii au pus in jur de 10-15 bude la un stadion intreg. Probabil mizau pe faptul ca fiind berea tare rea la gust, nu prea o sa se bea si n-o sa aiba lumea nevoie la baie :)).
Dream Theater
"Close your eyes and begin to relax. Take a deep breath, and let it out slowly. Concentrate on your breathing. With each breath you become more relaxed. Imagine a brilliant white light above you, focusing on this light as it flows through your body." Desi nu am stat in primul rand, ci undeva prin randul 10-11, am reusit sa intru in starea de concert inca de la prima piesa. Sunetul efectiv te izbea in fata, s-a auzit totul perfect: voce, chitara, tobe, bas, clape. Nu stiu cum va putea o alta trupa in viitor sa redea un astfel de sunet. Era pur si simplu o muzica divina.
Stim cu totii ca trupetii din Dream sunt individual niste muzicieni exceptionali, dar impreuna credeti-ma ca efectiv mi-a venit sa plang cand i-am auzit cantand, ceea ce s-a si intamplat (ma rog, nu va imaginati ca m-am jelit siroaie) atunci cand au cantat "The spirit carries on". Playlist de exceptie, au fost in ordine: In the presence of enemies (part I), Beyond this life, Panick attack, A nightmare to remember unde Portnoy a rupt tot mai ales cand a cantat cu vocea, Hollow years unde intreg stadionul si-a aprins brichetele, Constant motion, Erotomania, Voices, A rite of passage care cu siguranta este hit-ul noului album, The spirit carries on, As I am. Intr-un fel de bis au fost Metropolis (extaz, va dati seama), Learning to live si The crimson sunset.
LaBrie a fost intr-o forma excelenta, a fost la nivelul colegilor de trupa si se vedea ca aveau toti o pofta nebuna de cantat si noi, publicul, o pofta nebuna sa ii ascultam la nesfarsit.
Si Doamne cum se auzea bassul lui Myung, il simteai in plamani si-ti dadea fiori. Nu pot sa nu mentionez si de solourile de chitara ale lui Petrucci, pe partea de scena a caruia eram pozitionati si noi ca na, doar eram insotita de chitaristi :).
Stiti cum se zice ca fiecare concert pe care il vezi sau fiecare experienta din viata o raportezi la ce ai vazut/simtit anterior asa ca, de acum inainte, o sa fie mult mai greu sa ma multumeasca un concert dupa ce am vazut cum suna muzica de geniu si ce inseamna sa transmiti o groaza de sentimente catre un public incredibil.
"Open your eyes"
Penultima trupa de la fest a fost Cynic, trupa cu care nu prea am avut tangente inainte de acest show. Datorita nerabdarii sa vad Dream si faptului ca baietii astia canta o muzica pe care s-o asculti acasa in linistea camerei tale, nu prea am fost atenta la ce s-a cantat pe scena. My bad, I know. Na ce sa zic totusi unul dintre cei cu care am fost acolo, stiindu-i dinainte, mi-a zis ca au facut un show foarte misto. Oricum mi s-a parut ciudata aranjarea in scena, mai exact toata trupa in linie orizontala inclusiv tobele. Wicked!
Si ca sa aduc si o mica critica la organizarea festului trebuie sa mentionez ca oamenii au pus in jur de 10-15 bude la un stadion intreg. Probabil mizau pe faptul ca fiind berea tare rea la gust, nu prea o sa se bea si n-o sa aiba lumea nevoie la baie :)).
Dream Theater
"Close your eyes and begin to relax. Take a deep breath, and let it out slowly. Concentrate on your breathing. With each breath you become more relaxed. Imagine a brilliant white light above you, focusing on this light as it flows through your body." Desi nu am stat in primul rand, ci undeva prin randul 10-11, am reusit sa intru in starea de concert inca de la prima piesa. Sunetul efectiv te izbea in fata, s-a auzit totul perfect: voce, chitara, tobe, bas, clape. Nu stiu cum va putea o alta trupa in viitor sa redea un astfel de sunet. Era pur si simplu o muzica divina.
Stim cu totii ca trupetii din Dream sunt individual niste muzicieni exceptionali, dar impreuna credeti-ma ca efectiv mi-a venit sa plang cand i-am auzit cantand, ceea ce s-a si intamplat (ma rog, nu va imaginati ca m-am jelit siroaie) atunci cand au cantat "The spirit carries on". Playlist de exceptie, au fost in ordine: In the presence of enemies (part I), Beyond this life, Panick attack, A nightmare to remember unde Portnoy a rupt tot mai ales cand a cantat cu vocea, Hollow years unde intreg stadionul si-a aprins brichetele, Constant motion, Erotomania, Voices, A rite of passage care cu siguranta este hit-ul noului album, The spirit carries on, As I am. Intr-un fel de bis au fost Metropolis (extaz, va dati seama), Learning to live si The crimson sunset.
LaBrie a fost intr-o forma excelenta, a fost la nivelul colegilor de trupa si se vedea ca aveau toti o pofta nebuna de cantat si noi, publicul, o pofta nebuna sa ii ascultam la nesfarsit.
Si Doamne cum se auzea bassul lui Myung, il simteai in plamani si-ti dadea fiori. Nu pot sa nu mentionez si de solourile de chitara ale lui Petrucci, pe partea de scena a caruia eram pozitionati si noi ca na, doar eram insotita de chitaristi :).
Stiti cum se zice ca fiecare concert pe care il vezi sau fiecare experienta din viata o raportezi la ce ai vazut/simtit anterior asa ca, de acum inainte, o sa fie mult mai greu sa ma multumeasca un concert dupa ce am vazut cum suna muzica de geniu si ce inseamna sa transmiti o groaza de sentimente catre un public incredibil.
"Open your eyes"
luni, 6 iulie 2009
Kaliakra Rock Fest Day 2 - Rock la putere germana
Ziua a doua la Kaliakra avea sa ne ofere rock nemtesc de cea mai buna calitate. Dintre cele trei trupe care au cantat, numai pe una dintre ele o mai vazusem o data in 2004 la Bucuresti. Daca-mi amintesc bine, acel concert Scorpions a fost pentru mine primul concert de astfel de proportii pe care l-am vazut. Abia scapasem in Bucuresti, eram anul I de facultate si chiar in prima saptamana am mers la un concert rock.
Dar sa nu ma mai abat de la subiect si sa incep cu seara de 2 iulie in care a fost de departe cel mai numeros public pe stadionul din Kavarna. Era plin stadionul, a fost dealtfel si singura zi cand am stat la o semi-coada la intrarea in stadion.
Cand am intrat noi tocmai dadeau cei de la Edguy prima piesa. Desi nu eram mare fan al baietilor astia, datorita faptului ca nu ii ascultasem foarte mult, pot sa zic ca m-au convins cu show-ul si buna lor dispozitie. Am recunoscut Ministry of saints, Superheroes si la bis a fost King of fools.
Vocalul Tobias este foarte carismatic si face el ce face si stie cum sa-si atraga publicul de partea lui. De asemenea am remarcat cei doi chitaristi care se miscau intr-un oarecare sincron si dadeau din cap la fel. S-au agitat toti pe scena si frenezia s-a intins si in public. Edguy rocks!!!
Cu ceva noroc sper sa ajung la Rock City Open Air in august sa-i revad pe Edguy pentru ca showul lor chiar merita.
Dupa putin timp si-au inceput concertul baietii de la Blind Guardian. Spre rusinea mea ii ratasem acum 2 ani cand au cantat in Bucuresti, asa ca acum abia asteptam sa vad ce e si cu trupa asta de care auzisem multe lucruri bune. Poate ca tocmai toate lucrurile bune pe care le-am auzit inainte m-au facut sa am asteptari mari de la ei. Din pacate, imi pare rau sa o zic dar nu s-au ridicat la inaltimea asteptarilor mele. Din pacate nici sunetul nu i-a ajutat foarte mult.
Au cantat printre altele Time stands still, Born in a mourning hall, Nightfall, Traveler in time, Sacred, Valhalla, Imaginations from the other side si Mirror mirror. M-am bucurat de Nightfall care-mi aduce aminte de o perioada anume din trecut.
In rest, bulgarii erau super funny cu pronuntia lor si la Valhalla efectiv ne-am prapadit de ras..:-).
3..2..1..Scorpions - cea mai buna trupa germana de rock si asta nu o spun doar eu, si-a inceput concertul cu un intro naucitor si dup-aia surpriza: Coming home, Loving you Sunday morning, Is there anybody there. Ha, s-a vazut ca au facut un playlist special, care a inclus mai multe piese vechi si mai putine noutati. Personal, le iubesc la fel de mult si piesele vechi si cele noi. De pe noul album nu a fost decat "321" desi parca as mai fi vrut cel putin inca jumatate de album sa-mi cante :)).
Taticii astia ai rockului sunt intr-o forma exceptionala. Pe langa piesele pe care le-am mentionat mai sus au mai fost: Still loving you, Wind of change, Big city nights, Bad boys running wild, The zoo, Coast to coast, Blackout si la bis Rock you like a hurricane care a rupt efectiv. GENIAL, efectiv nu am cuvinte sa exprim cata energie au transmis Scorps in concertul lor.
Publicul a fost pur si simplu minunat, toata lumea a dansat si a cantat tot concertul. De mentionat este si soloul de tobe al lui James Kottak care bate intr-un mod absolut incredibil. Stiu ca si prima data cand l-am vazut in 2004 m-a lasat cu gura cascata.
Daca aveti ocazia sa ii vedeti in concert pe Scorps, oriunde, faceti un efort si mergeti la concert pentru ca baietii astia scriu istoria rockului chiar in fata noastra.
Hai cu rocku'
Dar sa nu ma mai abat de la subiect si sa incep cu seara de 2 iulie in care a fost de departe cel mai numeros public pe stadionul din Kavarna. Era plin stadionul, a fost dealtfel si singura zi cand am stat la o semi-coada la intrarea in stadion.
Cand am intrat noi tocmai dadeau cei de la Edguy prima piesa. Desi nu eram mare fan al baietilor astia, datorita faptului ca nu ii ascultasem foarte mult, pot sa zic ca m-au convins cu show-ul si buna lor dispozitie. Am recunoscut Ministry of saints, Superheroes si la bis a fost King of fools.
Vocalul Tobias este foarte carismatic si face el ce face si stie cum sa-si atraga publicul de partea lui. De asemenea am remarcat cei doi chitaristi care se miscau intr-un oarecare sincron si dadeau din cap la fel. S-au agitat toti pe scena si frenezia s-a intins si in public. Edguy rocks!!!
Cu ceva noroc sper sa ajung la Rock City Open Air in august sa-i revad pe Edguy pentru ca showul lor chiar merita.
Dupa putin timp si-au inceput concertul baietii de la Blind Guardian. Spre rusinea mea ii ratasem acum 2 ani cand au cantat in Bucuresti, asa ca acum abia asteptam sa vad ce e si cu trupa asta de care auzisem multe lucruri bune. Poate ca tocmai toate lucrurile bune pe care le-am auzit inainte m-au facut sa am asteptari mari de la ei. Din pacate, imi pare rau sa o zic dar nu s-au ridicat la inaltimea asteptarilor mele. Din pacate nici sunetul nu i-a ajutat foarte mult.
Au cantat printre altele Time stands still, Born in a mourning hall, Nightfall, Traveler in time, Sacred, Valhalla, Imaginations from the other side si Mirror mirror. M-am bucurat de Nightfall care-mi aduce aminte de o perioada anume din trecut.
In rest, bulgarii erau super funny cu pronuntia lor si la Valhalla efectiv ne-am prapadit de ras..:-).
3..2..1..Scorpions - cea mai buna trupa germana de rock si asta nu o spun doar eu, si-a inceput concertul cu un intro naucitor si dup-aia surpriza: Coming home, Loving you Sunday morning, Is there anybody there. Ha, s-a vazut ca au facut un playlist special, care a inclus mai multe piese vechi si mai putine noutati. Personal, le iubesc la fel de mult si piesele vechi si cele noi. De pe noul album nu a fost decat "321" desi parca as mai fi vrut cel putin inca jumatate de album sa-mi cante :)).
Taticii astia ai rockului sunt intr-o forma exceptionala. Pe langa piesele pe care le-am mentionat mai sus au mai fost: Still loving you, Wind of change, Big city nights, Bad boys running wild, The zoo, Coast to coast, Blackout si la bis Rock you like a hurricane care a rupt efectiv. GENIAL, efectiv nu am cuvinte sa exprim cata energie au transmis Scorps in concertul lor.
Publicul a fost pur si simplu minunat, toata lumea a dansat si a cantat tot concertul. De mentionat este si soloul de tobe al lui James Kottak care bate intr-un mod absolut incredibil. Stiu ca si prima data cand l-am vazut in 2004 m-a lasat cu gura cascata.
Daca aveti ocazia sa ii vedeti in concert pe Scorps, oriunde, faceti un efort si mergeti la concert pentru ca baietii astia scriu istoria rockului chiar in fata noastra.
Hai cu rocku'
duminică, 5 iulie 2009
Kaliakra Rock Fest Day 1 - The Saints of LA
Tocmai ce m-am intors ieri de la cel mai bun rock fest la care am participat vreodata asa ca o sa va impartasesc in continuare cateva impresii. Inca simt euforia concertelor asa ca probabil astazi la Manowar o sa fiu super-duper-happy..can't wait.
Am plecat din Bucuresti spre Kavarna miercuri pe la pranz, deja imi tremurau picioarele la gandul ca in numai cateva ore aveam sa vad Motley Crue. Cu putin noroc am reusit sa ne aranjam si cu cazarea inainte sa ajungem acolo asa ca nimic nu ne mai statea in cale. Pe drum cald, oprit la vama un pic sa schimbam bani in leva si deja restul detaliilor sunt nesemnificative asa ca o sa trec direct la concert.
Pentru Motley a deschis Lauren Harris si trupa ei. Desi o mai vazusem pe fata lui tata cantand in concertul Maiden de la Bucuresti de anul trecut, acum m-a surprins intr-un mod chiar placut. Am stat undeva in randul 2 in partea stanga a scenei, pe parte in care canta de obicei Nikki Sixx ;). Din trupa lui Lauren mi-a atras atentia chitaristul Richie Faulkner care a facut super atmosfera, s-a agitat tot concertul si a facut o mare parte din show in opinia mea. In plus, in timp ce canta Lauren cu trupa ei, pe marginea scenei si-au facut aparitia Tommy Lee si James Kottak. Evident ca din momentul ala am ramas cu ochii lipiti de cei doi tobari ..haha.
Dupa momentul Lauren, s-a tras cortina si publicul (undeva la 7000 de oameni am estimat noi) deja astepta headlinerii serii. De public ce sa zic, bulgarii astia vin la concert cu toata familia, am impresia ca pentru ei festul asta e un fel de "zilele orasului" la noi. Oricum, fata de alte concerte la care am fost, aici mi s-a parut super-usor sa ajung in fata. Nu m-a imbrancit nimeni in randurile din fatza, nu mi-am luat coate, nu mi-a sarit nimeni in spate. Ah si inainte de cantare mi-am luat un tricou girlie cu The Saints of LA care arata super misto.
Dar enough with the talk, sa trecem la treburi serioase...
MOTLEY FUCKING CRUE on stage at Kaliakra Rock Fest 2009
Dupa un intro, cortina e jos si ...Kickstart my heart. Vince Neil e intr-o forma exceptionala, topaie, alearga toata scena, suntem la doar cativa metri de ei. My legs are shakin', sunetul e perfect, it's like the 80's are back again. Playlistul a fost de vis pentru mine, au cantat cam tot ce mi-am dorit eu neaparat sa-i vad cantand. Au fost Shout at the devil, Saints of LA, Live Wire, Motherfucker of the year, Don't go away mad cand s-au aruncat niste baloane uriase in public, Primal scream, Girls, girls, girls, Dr. Feelgood si la un fel de bis a fost Home sweet home, cantata frumos la pian..
Sunt sigura ca am uitat ceva piese ce s-au cantat dar a fost pur si simplu o dementa curata tot concertul tipilor astia. M-am agitat tot concertul, am cantat/tipat, am dat din cap. Cu mana pe inima va spun ca a fost unul dintre cele mai bune concerte pe care le-am vazut in viata mea. E drept ca la chestia asta contribuie si pasiunea mea pentru trupa in cauza da na, they fuckin' kicked ass!!!!
Singura parere de rau a fost chestia ca n-au venit pe scena cu gagici & stuff. Ma rog, pe mine persoanl nu m-a afectat foarte mult treaba asta dar show-ul lor ar fi fost complet daca ar fi inclus si dansatoarele.
Baietii astia m-au surprins intr-un mod incredibil. Citindu-le carte cu ceva vreme in urma, ma intrebam how the hell are they still alive. Si iata-i acu 3 zile, having the time of their lives pe o scena, pe un stadion, intr-o tara obscura din estul Europei. Fuckin crazyyyyyy!!!!
Tommy Lee era bine de tot, doar l-am trecut intr-un post mai vechi cu bunaciuni. De unde stateam eu nu l-am vazut foarte bine dar a venit el de la tobe si era intr-o stare de-aia de I love you allll...:)))). A dat de baut la public o sticla de ceva, cred ca era Jagermeister da nu bag mana in foc ca al dracu diavol a dat-o in partea cealalta de pubic si nu in partea in care stateam noi.
Nikki Sixx nu stiu daca era intr-una din cele mai bune zile de-ale lui dar oricum I had my moment with him cand mi-a facut semnul de "I'm watching you" cu mana. Nu stiu daca mi l-a facut mie sau la cei cativa bulgaroi grasuni din spate da nu conteazaaaaa...I had my moment with Nikki:X.
De Vince am mai scris mai sus. Cred ca a fost cea mai surprinzatoare aparitie pentru mine. A cantat corect, n-a uitat versurile, a fost acolo unde trebuia. Jos palaria.
Si ca veni vorba de palarie, l-am lasat pe Mick la sfarsit :)). Nu l-am vazut foarte mult, el cantand in partea dreapta cum te uiti la scena, adica cel mai departe de unde stateam noi. A venit si in partea noastra la un moment dat, din cate imi amintesc a bagat ceva guitar solo dar nu-mi mai amintesc exact la piesa a fost. Oricum omu' pare out of this world. Stiu de problemele lui de sanatate si cu cele pe care le-a avut cu alcoolul si-l admir foarte mult ca reuseste sa-si faca treaba in continuare in modul in care o face. He's definately from Mars!
Stay tuned ca or sa mai urmeze 2 cronici pentru zilele urmatoare de fest.
Hai cu rocku'
Am plecat din Bucuresti spre Kavarna miercuri pe la pranz, deja imi tremurau picioarele la gandul ca in numai cateva ore aveam sa vad Motley Crue. Cu putin noroc am reusit sa ne aranjam si cu cazarea inainte sa ajungem acolo asa ca nimic nu ne mai statea in cale. Pe drum cald, oprit la vama un pic sa schimbam bani in leva si deja restul detaliilor sunt nesemnificative asa ca o sa trec direct la concert.
Pentru Motley a deschis Lauren Harris si trupa ei. Desi o mai vazusem pe fata lui tata cantand in concertul Maiden de la Bucuresti de anul trecut, acum m-a surprins intr-un mod chiar placut. Am stat undeva in randul 2 in partea stanga a scenei, pe parte in care canta de obicei Nikki Sixx ;). Din trupa lui Lauren mi-a atras atentia chitaristul Richie Faulkner care a facut super atmosfera, s-a agitat tot concertul si a facut o mare parte din show in opinia mea. In plus, in timp ce canta Lauren cu trupa ei, pe marginea scenei si-au facut aparitia Tommy Lee si James Kottak. Evident ca din momentul ala am ramas cu ochii lipiti de cei doi tobari ..haha.
Dupa momentul Lauren, s-a tras cortina si publicul (undeva la 7000 de oameni am estimat noi) deja astepta headlinerii serii. De public ce sa zic, bulgarii astia vin la concert cu toata familia, am impresia ca pentru ei festul asta e un fel de "zilele orasului" la noi. Oricum, fata de alte concerte la care am fost, aici mi s-a parut super-usor sa ajung in fata. Nu m-a imbrancit nimeni in randurile din fatza, nu mi-am luat coate, nu mi-a sarit nimeni in spate. Ah si inainte de cantare mi-am luat un tricou girlie cu The Saints of LA care arata super misto.
Dar enough with the talk, sa trecem la treburi serioase...
MOTLEY FUCKING CRUE on stage at Kaliakra Rock Fest 2009
Dupa un intro, cortina e jos si ...Kickstart my heart. Vince Neil e intr-o forma exceptionala, topaie, alearga toata scena, suntem la doar cativa metri de ei. My legs are shakin', sunetul e perfect, it's like the 80's are back again. Playlistul a fost de vis pentru mine, au cantat cam tot ce mi-am dorit eu neaparat sa-i vad cantand. Au fost Shout at the devil, Saints of LA, Live Wire, Motherfucker of the year, Don't go away mad cand s-au aruncat niste baloane uriase in public, Primal scream, Girls, girls, girls, Dr. Feelgood si la un fel de bis a fost Home sweet home, cantata frumos la pian..
Sunt sigura ca am uitat ceva piese ce s-au cantat dar a fost pur si simplu o dementa curata tot concertul tipilor astia. M-am agitat tot concertul, am cantat/tipat, am dat din cap. Cu mana pe inima va spun ca a fost unul dintre cele mai bune concerte pe care le-am vazut in viata mea. E drept ca la chestia asta contribuie si pasiunea mea pentru trupa in cauza da na, they fuckin' kicked ass!!!!
Singura parere de rau a fost chestia ca n-au venit pe scena cu gagici & stuff. Ma rog, pe mine persoanl nu m-a afectat foarte mult treaba asta dar show-ul lor ar fi fost complet daca ar fi inclus si dansatoarele.
Baietii astia m-au surprins intr-un mod incredibil. Citindu-le carte cu ceva vreme in urma, ma intrebam how the hell are they still alive. Si iata-i acu 3 zile, having the time of their lives pe o scena, pe un stadion, intr-o tara obscura din estul Europei. Fuckin crazyyyyyy!!!!
Tommy Lee era bine de tot, doar l-am trecut intr-un post mai vechi cu bunaciuni. De unde stateam eu nu l-am vazut foarte bine dar a venit el de la tobe si era intr-o stare de-aia de I love you allll...:)))). A dat de baut la public o sticla de ceva, cred ca era Jagermeister da nu bag mana in foc ca al dracu diavol a dat-o in partea cealalta de pubic si nu in partea in care stateam noi.
Nikki Sixx nu stiu daca era intr-una din cele mai bune zile de-ale lui dar oricum I had my moment with him cand mi-a facut semnul de "I'm watching you" cu mana. Nu stiu daca mi l-a facut mie sau la cei cativa bulgaroi grasuni din spate da nu conteazaaaaa...I had my moment with Nikki:X.
De Vince am mai scris mai sus. Cred ca a fost cea mai surprinzatoare aparitie pentru mine. A cantat corect, n-a uitat versurile, a fost acolo unde trebuia. Jos palaria.
Si ca veni vorba de palarie, l-am lasat pe Mick la sfarsit :)). Nu l-am vazut foarte mult, el cantand in partea dreapta cum te uiti la scena, adica cel mai departe de unde stateam noi. A venit si in partea noastra la un moment dat, din cate imi amintesc a bagat ceva guitar solo dar nu-mi mai amintesc exact la piesa a fost. Oricum omu' pare out of this world. Stiu de problemele lui de sanatate si cu cele pe care le-a avut cu alcoolul si-l admir foarte mult ca reuseste sa-si faca treaba in continuare in modul in care o face. He's definately from Mars!
Stay tuned ca or sa mai urmeze 2 cronici pentru zilele urmatoare de fest.
Hai cu rocku'
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
