Dupa cum vedeti, activitatea mea online nu este prea infloritoare. Asta se datoreaza faptului ca mi-am luat concediu si sunt acasa in Targoviste. Concediul asta nu e chiar concediu fiindca trebuie sa alerg dupa tot felul de acte, dar printre picaturi mai bag si cate o distractie mica (nu se poate altfel!).
Sambata am fost la radio unde alaturi de Balaurul (Trooper) si Adi (C.O.D.) am inregistrat 2 emisiuni Let's rock. Prima a fost deja difuzata duminica la Radio Coyotul dar daca ati ratat-o puteti sa ma ascultati in reluare miercuri de la 16:00 sau vineri de la 13:00. Cea de-a doua o sa fie difuzata prima data duminica pe 19 septembrie.
Cam atat pentru moment.
Se afișează postările cu eticheta concediu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta concediu. Afișați toate postările
luni, 13 septembrie 2010
joi, 22 octombrie 2009
Aproape vacanta
Inca o zi de munca si intru in sfarsit intr-o bine-meritata vacanta de 2 saptamani. Cred ca e cea mai lunga vacanta din ultimii doi ani asa ca o sa profit la maxim de timpul liber. Am si facut un plan de bataie asa ca n-o sa am timp de lenevit.
Weekendul asta o sa il petrec acasa in Targvoiste la distractie cu lumea, apoi ma intorc in Bucuresti pentru o zi. Marti de dimineata plec cu domnisoara Meritoriu sa ii facem o vizita de o saptamana Sasei in Scotia. Asa ca Edinburgh, Glasgow, Loch Ness, whisky, cimpoaie, barbati in kilt...here we comeeeee!!!
Apoi, cand ma intorc trebuie sa ma duc sa ma ocup de chestii mai lumesti, cum ar fi sa-mi schimb buletinu, sa-mi vopsesc o parte din pleata din dotare intr-o culoare aprinsa (ghiciti ce culoare), sa merg la o petrecere de burlacite in Bucuresti si-apoi sa ma intorc iar acasa ca sa inchei totul in acelasi fel cum am inceput (aka veselie cu prietenii).
miercuri, 11 martie 2009
Multinationala
Va atentionez de la inceput ca acest post poate fi considertat ofensator pentru anumiti oameni asa ca daca va simtiti cu musca pe caciula mai bine nu mai cititi mai departe.
Dupa cum povestea o buna prietena acu ceva vreme a fost la stand-up comedy si cei de acolo faceau misto pe tema ca in multinationala toti sunt mai mult sau mai putin "manageri". Chiar si portarul, nu este un simplu portar, este "door manager"...
Din pacate, tind sa le dau dreptate din ce in ce mai mult. Si nu fiindca numai eu lucrez intr-o multinationala cu pretentii de nu se poate, dar am mai auzit si de la alti neferitciti povesti asemanatoare. Deci in mirobolanta firma referenul este "sa frecam oamenii la melodie toata ziua pana cad lati", sa facem overtime neplatit si sa ne asumam responsabilitati pentru tot felul de chestii chiar daca nu este treaba noastra.
Cand am zis eu ca urasc Bucurestiu, 90% am zis-o din cauza jobului care imi mananca zilele. Deci nu multe sunt cunostiintele matematice pe care trebuie sa le ai ca sa calculezi cat timp iti ramane pentru alte placeri ale vietii cand lucrezi 9-10 ore pe zi, 1 ora cel putin o pierzi pe drum, 1 ora mananci, juma de ora faci dus, 1 ora faci mancare etc. Asta in cazul in care nu mai punem cateva ore in care studiezi pentru cursurile de a doua zi de la job (lucru care nu-l faci niciodata in timpul programului de lucru ci dupa, in timpul liber, iti mai futi o seara ca si-asa ziua s-a dus si ai muncit ca un sclav).
Deci acu, realist vorbind, cum sa nu-ti bagi picioarele? Cum sa nu-ti vina sa ii dai pe toti care incotro? Si credeti-ma dar lucrand intr-un asa mediu "concurential" inveti lucruri importante pentru viata : cum sa pupi in cur si mai ales cum sa lingusesti.
Injuri in gandul tau de toti mortii si ranitii si dup-aia cand vine superioru "ok, fac si jobul asta, ma descurc eu cumva" desi mai ai 100 de chestii pe cap. Faci o moaca de caine pleostit, oricum n-ai ce sa faci, nu pot sa incepi sa refuzi joburile care vin pe banda rulanta. Carcoteala este interzisa. Ah si mai e ceva forbidden rau de tot. You will never guess, da e forbidden sa fii bolnav, mort copt vii la job si cu capu vraieste si ochii cat cepele de la nesomn te concentrezi la bunul mers la lucrurilor..
Solutia e destul de simpla la prima vedere. Quit and find something else. Dar cand economia e fucked up si e criza economica si nici dracu nu angajeaza ce te faci? Plus ca na, in calitate de proaspat absolvent nu te cauta nimeni ca dai pe-afara de cate competente ai. Si chiar daca le ai, crezi ca se-aplica peste tot ce ai invatat tu la firma "minune"?
Trist dar adevarat, avantajul meu ca nu o iau razna si ma pastrez pe linia de plutire este faptul ca n-am o viata persoanala prea interesanta. Plus ca na, cand vine vorba de luat concediu tre sa ne aliniem planetele conform deadline-urilor din firma, conform concediilor celorlalti colegi si tot asa. O reala placere de altfel sa vezi cum intreaga gasca pleaca la munte si tu nu poti si inghiti in sec a 100a oara.
Sacrifice pentru o cauza nobila, viitorul de "manager" si indobitocirea continua.
Dupa cum povestea o buna prietena acu ceva vreme a fost la stand-up comedy si cei de acolo faceau misto pe tema ca in multinationala toti sunt mai mult sau mai putin "manageri". Chiar si portarul, nu este un simplu portar, este "door manager"...
Din pacate, tind sa le dau dreptate din ce in ce mai mult. Si nu fiindca numai eu lucrez intr-o multinationala cu pretentii de nu se poate, dar am mai auzit si de la alti neferitciti povesti asemanatoare. Deci in mirobolanta firma referenul este "sa frecam oamenii la melodie toata ziua pana cad lati", sa facem overtime neplatit si sa ne asumam responsabilitati pentru tot felul de chestii chiar daca nu este treaba noastra.
Cand am zis eu ca urasc Bucurestiu, 90% am zis-o din cauza jobului care imi mananca zilele. Deci nu multe sunt cunostiintele matematice pe care trebuie sa le ai ca sa calculezi cat timp iti ramane pentru alte placeri ale vietii cand lucrezi 9-10 ore pe zi, 1 ora cel putin o pierzi pe drum, 1 ora mananci, juma de ora faci dus, 1 ora faci mancare etc. Asta in cazul in care nu mai punem cateva ore in care studiezi pentru cursurile de a doua zi de la job (lucru care nu-l faci niciodata in timpul programului de lucru ci dupa, in timpul liber, iti mai futi o seara ca si-asa ziua s-a dus si ai muncit ca un sclav).
Deci acu, realist vorbind, cum sa nu-ti bagi picioarele? Cum sa nu-ti vina sa ii dai pe toti care incotro? Si credeti-ma dar lucrand intr-un asa mediu "concurential" inveti lucruri importante pentru viata : cum sa pupi in cur si mai ales cum sa lingusesti.
Injuri in gandul tau de toti mortii si ranitii si dup-aia cand vine superioru "ok, fac si jobul asta, ma descurc eu cumva" desi mai ai 100 de chestii pe cap. Faci o moaca de caine pleostit, oricum n-ai ce sa faci, nu pot sa incepi sa refuzi joburile care vin pe banda rulanta. Carcoteala este interzisa. Ah si mai e ceva forbidden rau de tot. You will never guess, da e forbidden sa fii bolnav, mort copt vii la job si cu capu vraieste si ochii cat cepele de la nesomn te concentrezi la bunul mers la lucrurilor..
Solutia e destul de simpla la prima vedere. Quit and find something else. Dar cand economia e fucked up si e criza economica si nici dracu nu angajeaza ce te faci? Plus ca na, in calitate de proaspat absolvent nu te cauta nimeni ca dai pe-afara de cate competente ai. Si chiar daca le ai, crezi ca se-aplica peste tot ce ai invatat tu la firma "minune"?
Trist dar adevarat, avantajul meu ca nu o iau razna si ma pastrez pe linia de plutire este faptul ca n-am o viata persoanala prea interesanta. Plus ca na, cand vine vorba de luat concediu tre sa ne aliniem planetele conform deadline-urilor din firma, conform concediilor celorlalti colegi si tot asa. O reala placere de altfel sa vezi cum intreaga gasca pleaca la munte si tu nu poti si inghiti in sec a 100a oara.
Sacrifice pentru o cauza nobila, viitorul de "manager" si indobitocirea continua.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
